1. No category

Efectele
consumului
moderat de bere.
Un compendiu
al literaturii științifice
4
Ediția a 4-a
2008
Mulțumiri
Editorii mulțumesc Dr. Caroline Walker din
cadrul Brewing Research International (BRI)
pentru ajutorul şi expertiza oferite cu privire la
acest subiect, Centre for Information on Beverage
Alcohol (CBA) pentru sprijinul oferit în vederea
colectării referinţelor menţionate în text,
Dl-ului Simon Spillane şi Dl-ului Charles-Adrien
de Merode din cadrul The Brewers of Europe
pentru asistenţa oferită în vederea finalizării
prezentei publicaţii.
Pentru imagini, editorii doresc să mulţumească:
Bayerischer Brauerbund, British Beer &
PubAssociation, Central Brouwerij Kantoor,
Roberto Gomez și Claus Peuckert.
Asociația „Berarii României” mulțumește
Organizației „Berarii Europei” pentru acordul de
a tipări această broșură.
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
03
Cuprins
Introducere
04
Mesaje cheie
07
Moderație și responsabilitate sunt cuvintele cheie
08
Consumul moderat de bere poate avea beneficii pentru inimă
10
Bolile coronariene
- Nivelul de colesterol în sânge
- Coagulare
- Inflamare
- Rezistență la insulină
Berea protejează inima la fel ca vinul
Alte boli vasculare
Factori de risc
- Stil de viață
- Model de consum
- Dieta
12
13
13
13
13
13
14
14
14
14
15
Consumul moderat de bere poate avea un rol în combaterea altor afecţiuni
16
Diabet Mellitus
Obezitate
Sindromul metabolic
Slăbirea oaselor
Demenţa
Boala Parkinson
Pietre la vezica biliară
Starea de bine (Psihoterapeutic)
Starea de bine (Sănătate fizică)
Îmbătrânirea
17
17
18
19
19
20
20
20
21
21
Potențiale efecte adverse ale consumului de alcool
22
Contribuţii ale berii la o dietă sănătoasă!
24
Potenţiale beneficii ale ingredientelor naturale din bere.
25
- Antioxidanți
25
- Vitamine
26
- Minerale
26
- Hamei
27
Berea nu îngrașă
27
Berea, Indicele Glicemic şi Încărcătura Glicemică
28
Referințe
30
Introducere
04
Introducere
Această broşură sintetizează informaţiile
disponibile în prezent cu privire la efectele benefice asociate cu consumul moderat de băuturi alcoolice, în mod special
cu consumul de bere. Broşura cuprinde rezultatele cercetărilor publicate de comunitatea ştiinţifică până în 2008. Deşi
există opinii diverse, conţinutul broşurii
reflectă majoritatea opiniilor ştiinţifice
care au fost adunate până în prezent cu
privire la acest subiect. Publicaţiile, revizuite de experţi, din care au fost extrase
informaţiile, sunt enumerate la final.
Ediţiile precedente ale acestei broşuri au fost
inspirate din seminariile de o zi cu privire la
beneficiile consumului moderat de alcool şi a
proprietăţilor sănătoase ale berii, desfăşurate
în noiembrie 1999, octombrie 2001 şi octombrie 2003.
Această ediţie, cea de-a patra, urmează unui
simpozion desfăşurat în mai 2006, când experţi din întreaga Europă au studiat dovezile
ştiinţifice din acest domeniu. Această broşură
include referinţe la cercetări şi constatări ce
datează din anii 2007 şi 2008. Simpozionul
a fost prezidat de Profesor Jonathan Powell,
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
05
Centrul Consiliului de Cercetare Medicală
pentru Nutriţie Umană (MRC Centre Human
Nutrition Research Cambridge, Marea Britanie). Printre vorbitori s-au numărat: Dr.
Jean-Michel Lecerf, Franţa; Dr. Norbert Frank,
Germania; Profesor Dr. Med. Arne Astrup,
Danemarca; D-ra Jane Staniforth, UK; Dr. Henk
Hendriks, Olanda; Dr Ramón Estruch, Spania;
Dr. Ascensión Marcos, Spania; şi Profesor
Manfred Walzl, Austria. Prezentările acestora
și accentul pe care l-au pus pe importanţa
stilului de viaţă sunt principalele motive care
au inspirat scrierea unei noi ediţii a broşurii
Organizației „Berarii Europei“ (the Brewers of
Europe).
Aceasta ediţie a fost elaborată de către
organizația Berarii Europei pentru a explica în
termeni mai puţin ştiinţifici faptul că berea, o
băutură sănătoasă şi o componentă principală
a dietei de mii de ani, nu este numai bună de
băut, dar consumată moderat se poate încadra perfect (şi poate aduce chiar beneficii) în
dieta şi stilul de viaţă sănătos ale unui adult.
Sutele de tipuri de bere, care sunt produse în
întreaga Europă, au în comun acelaşi efect
benefic asociat cu conţinutul de alcool,
precum şi potențiale beneficii ale materiilor
prime naturale din care este fabricată berea.
În cadrul primului Simpozion Berea şi Sănătatea,
Preşedintele a arătat că berea are un rol important, împreună cu vinul şi băuturile spirtoase,
în reducerea riscului de boli ale inimii şi că
există dovezi preliminare cu privire la beneficiile specifice consumului de bere, care pot
fi diferite de cele ale altor băuturi, justificând
astfel investigaţii mai detaliate. Cercetările
au progresat şi au fost publicate noi rezultate
şi idei cu privire la beneficiile consumului de
bere, în special asupra sănătății.
Această ediţie oferă o viziune de ansamblu asupra cercetărilor publicate cu privire la
potențialele beneficii ale consumului moderat
de bere. Toate secţiunile au fost revizuite şi
actualizate, în special cele legate de reducerea riscului bolilor cardiace, precum şi lista
altor afecţiuni. Noile domenii abordate includ:
consumul moderat și consumatorii vârstnici; importanţa stilului de viaţă; obiceiuri de
consum şi dietă; o explicaţie cu privire la bere,
Indicele Glicemic şi Încărcătura Glicemică.
Aceste informaţii nu au menirea de a încuraja
consumul de bere de către non-consumatori,
sub pretextul menținerii unei stări bune de
sănătate. Intenţia este aceea de a-i informa şi
de a-i reasigura pe consumatori, că berea nu
prezintă riscuri pentru sănătate, ci poate avea
chiar beneficii, atunci când este consumată în
cantități moderate. Această broşură nu este
menită să ofere sfaturi nutriţionale.
Riscurile pe care consumul neadecvat /
excesiv de alcool le are asupra stării de
sănătate sunt bine cunoscute. Acestea
au fost definite cu alte ocazii şi nu fac
obiectul acestei broşuri.
Janet Witheridge
Editor
Berarii Europei
Mesaje cheie
06
Efectele
onsumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
07
Mesaje cheie
—
Berea este o băutură tonică şi plăcută, cu un conţinut relativ mic de alcool, care produce
bună-dispoziție şi îi determină pe oameni să interacționeze.
—
Este reconfortant pentru cei care consumă bere în mod regulat să ştie că berea poate fi, de asemenea, o componentă importantă a unui stil de viaţă sănătos pentru adulţi.
—
Berea conţine vitamine, minerale şi antioxidanţi esenţiali care provin din materiile prime şi
care, împreună contribuie la o dietă sănătoasă.
—
Berea este singura sursă semnificativă de hamei pentru dietă, prin urmare toate efectele
benefice ale acestuia sunt specifice berii.
—
Cercetările arată că berea consumată în cantități moderate are efecte benefice asupra multor
aspecte legate de sănătate, inclusiv asupra reducerii riscului de boli cardiovasculare
(cauza principală a morţii şi invalidităţii în rândul adulţilor în Europa), diabet, osteoporoză, etc.
—
Consumul moderat de bere are, de asemenea, un rol vital în calitatea vieţii multora dintre consumatori.
—
Beneficiile descrise sunt rezultatul unui consum redus, spre moderat, sau responsabil
de bere. Efectele asupra sănătăţii ale consumului ridicat de bere se situează la nivelul opus.
—
Efectele adverse se asociază în principal cu consumul exagerat, dar în cazul anumitor persoane
sunt situaţii în care chiar consumul moderat poate fi dăunător.
—
Cercetările prezentate în această broşură sintetizează informaţiile disponibile în prezent
cu privire la consumul moderat de bere. Alte studii sunt în curs de desfăşurare, pentru a
stabili dacă unele dintre componentele alimentelor şi băuturilor pot fi utilizate de către organism în prevenirea bolilor.
Moderație
şi responsabilitate
sunt cuvintele cheie.
Moderaţie şi responsabilitate
sunt cuvintele cheie
„ Consumul moderat de băuturi este acela care se încadrează
în limitele impuse de sănătatea ta, societatea în care trăieşti
şi obligaţiile tale faţă de familie şi prieteni. ”
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
9
Această broşură se concentrează pe efectele
consumului moderat sau responsabil de bere.
Este important de subliniat că efectele benefice
sunt asociate numai consumului moderat de
către adulţii sănătoşi. Consumul în exces, fie
că are loc la petreceri sau în mod regulat, poate
fi dăunător şi poate fi asociat unor probleme
cronice de sănătate. În egală măsură, consumul
de către minori, chiar moderat fiind, poate avea
efecte deosebit de dăunătoare.
Dr. Skovenborg, în discursul său din cadrul celui
de-al doilea simpozion Bere şi Sănătate, a definit
moderaţia în următorii termeni: „A bea moderat
înseamnă a bea în limitele impuse de sănătatea
ta, de societatea în care trăieşti şi de obligaţiile
tale faţă de familie şi de prieteni: 1 până la 3 pahare pe zi, pentru cei mai mulţi dintre bărbaţi”.
„Femeile sunt mult mai sensibile la alcool, prin
urmare le este recomandat să consume mai puţin
alcool decât bărbaţii: 1 până la 2 pahare pe zi”.
Cantitatea de alcool „dintr-un pahar” de bere
poate varia considerabil, în funcţie de dimensiunile paharului şi de tărie şi va diferi în Europa
în funcţie de tradiţii şi obiceiuri. „Un pahar”, în
acest context şi în cuprinsul acestei broşuri, este
definit ca un pahar de 0,25l (aproximativ jumătate
de „pint” în UK şi Irlanda), cu un conţinut de aproximativ 4,5% alcool pe volum. Acesta va avea un
conţinut de alcool de aproximativ 10g.
Este important de reţinut că abţinerea de la
consumul cantităţii zilnice permise, pentru a
recupera la o petrecere, la sfârşit de săptămână,
nu este deloc un „obicei” sănătos.
Deşi acestea sunt precizări utile, sunt
situaţii în care chiar şi consumul moderat
poate fi nepotrivit. Iată câteva exemple:
în timpul sarcinii sau concepţiei; înainte
de a conduce sau a opera echipamente; în
timpul unor tratamente medicale sau în
caz de boală.
Este de înţeles faptul că medicii sunt reţinuţi
în a recomanda consumul moderat de alcool
abstinenţilor, în vederea beneficiilor asupra sănătății, de teamă că acest lucru ar putea conduce
la un consum excesiv sau ar putea fi interpretat
de anumite persoane drept scuză pentru a consuma prea mult alcool. Este dificilă transferarea
rezultatelor de la studii pe populaţie la recomandări
medicale. Ceea ce funcţionează pentru populaţie
în general, poate să nu fie aplicabil în particular, în
cazul unor persoane care ar putea avea un istoric
medical sau un stil de viaţă care să contravină
acestei tendinţe generale. Pentru recomandări
specifice, adaptate fiecărui caz în parte este
recomandată consultarea medicului.
În sectorul berii există preocupare pentru
consumul inadecvat de alcool. Numeroase programe şi campanii educaţionale pentru prevenirea consumului inadecvat au fost sprijinite
de acest sector, cum sunt cele pentru a preveni
condusul în stare de ebrietate, precum şi programele care descurajează consumul de alcool
în cazul persoanelor care nu au împlinit vârsta
legală. O publicaţie recentă a Worldwide Brewing
Alliance detaliază peste 300 de iniţiative finanţate
de producătorii de bere din Europa. Informaţiile
sunt disponibile pe pagina de internet a Berarilor
Europei: www.brewersofeurope.org
Consumul
moderat de bere poate
avea beneficii pentru
inimă.
Consumul moderat de bere
poate avea beneficii pentru inimă
„ Comparativ cu abstinenţii şi cu persoanele care consumă
cantităţi mari de alcool, cei care consumă o cantitate
moderată de alcool prezintă un risc substanţial scăzut pentru
bolile cardiovasculare - principala cauză a morţii în Europa. ”
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
11
FigurA 1 :
SUA
ALTE
ȚĂRI
EUROPA
1,4
Risc relativ al mortalităţii generale
Alcoolul şi
mortalitatea
la femei *
1,3
1,2
1,1
1,0
0,9
0,8
0,7
0,6
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
40
45
50
55
60
65
70
Consumul de alcool la femei în grame / zi
:
Alcoolul şi
mortalitatea
la BĂRBAȚI *
SUA
ALTE
ȚĂRI
EUROPA
1,4
Risc relativ al mortalităţii generale
FigurA 2
1,3
1,2
1,1
1,0
0,9
0,8
0,7
0,6
0
5
10
15
20
25
30
35
Consumul de alcool la BĂRBAȚI în grame / zi
* Sursa:
„Dozarea alcoolului şi mortalitatea la bărbaţi şi femei: O meta-analiză actualizată şi 34 studii în perspectivă"3
Multe studii epidemiologice prezintă un echilibru
între riscurile şi beneficiile consumului de alcool.
Acestea indică o relaţie de tip U sau J, cu un risc
mai mic de moarte prematură la consumatorii
moderaţi în comparaţie cu cei care consumă
alcool în exces şi cei abstinenţi, de toate vârstele 1.
De asemenea, este evident că bărbaţii şi femeile
sunt diferiţi - efectele benefice la femei apar la un
nivel mai mic de consum decât la bărbaţi 2.
O analiză statistică recentă a 34 de studii din întreaga lume a constatat că consumul de alcool (până la
patru pahare (40g) pe zi la bărbaţi şi două (20g) la
femei conduce la o reducere a mortalităţii premature de până la 18%, comparativ cu abstinenţii şi
cu cei care consumă alcool în exces 3. Figurile 1 şi
2 ilustrează relaţia de tip J între consumul moderat de alcool şi riscul de mortalitate din diferite
cauze, la femei şi bărbaţi în Europa, Statele Unite
şi alte ţări.
Consumul moderat de bere
poate avea beneficii pentru inimă
12
La un nivel moderat de consum, indiferent de
loc, riscul morţii premature este redus, atât
pentru bărbaţi cât şi pentru femei, în comparaţie
cu abstinenţii şi cu cei care consumă alcool în
exces. Concluzia acestei meta-analize a fost aceea
că „persoanele care consumă deja cantităţi mici
sau moderate de alcool ar trebui să fie încurajate
să continue acest obicei”.
Bolile coronariene
(atacul de cord)
Bolile cardiovasculare (BCD) care includ atacul
cerebral şi bolile coronariene (IM) (atacul de cord)
sunt principala cauză a morţii şi invalidităţii la
adulţi. Acestea ucid 4 milioane de europeni în fiecare an şi sunt responsabile de aproape jumătate
din mortalitatea populaţiei. Aproximativ jumătate
din mortalitatea cauzată de BCD se datorează
bolilor coronariene şi aproape o treime – atacului cerebral. Măsurile preventive includ modificarea stilului de viaţă, cum ar fi adoptarea unei
diete sănătoase şi practicarea exercițiilor fizice.
Consumul moderat de bere, vin şi băuturi spirtoase poate fi o componentă a acelui stil de viaţă
sănătos 4.
Există dovezi clare că persoanele care consumă
bere, vinuri și băuturi spirtoase în cantități moderate prezintă un risc substanţial redus (30 – 40%)1 de
boli coronariene în comparaţie cu abstinenţii şi cu
cei care consumă alcool în exces. Rezultate similare au fost evidenţiate de multe studii din lume.
Raportul WHO Global Status Report on Alcohol
(2004) descrie acest aspect ca fiind „cel mai important beneficiu al alcoolului pentru sănătate 5.
Această reducere a riscului (asociată cu aproximativ 3 pahare pe zi) se află la egalitate cu măsurile
preventive cum ar fi folosirea aspirinei, controlul
greutăţii şi mişcarea fizică 6.
În plus, o comparaţie între consumul moderat
de alcool şi mişcarea fizica a demonstrat că
ambele aspecte sunt importante pentru reducerea riscului dezvoltării bolilor coronariene 7.
Beneficiul se aplică multor persoane, inclusiv
celor care prezintă un risc ridicat de boli cardiovasculare, spre exemplu celor care suferă de
hipertensiune 8, diabet 9 sau sindrom metabolic 10
precum şi celor cu un risc scăzut (cu un stil de
viaţă sănătos) 11.
Există câteva explicaţii clare pentru observarea
riscului scăzut în ceea ce privește bolile coronariene. S-a dovedit că mecanismele prezentate
mai jos sunt valabile pentru aproape toate
reacțiile la bărbaţi şi într-un procent de aproape
75%, la femei 12.
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
13
Nivelul colesterolului în sânge
Cantitatea de „colesterol bun” (colesterol HDL)
în sânge creşte în timpul consumului de alcool.
S-a arătat că nivelul mai ridicat de „colesterol
bun” se asociază cu un risc mai mic de boli
coronariene. Cercetările au demonstrat că un
pahar de bere pe zi poate creşte semnificativ
nivelul de colesterol HDL 13.
Coagularea
Oamenii de ştiinţă au arătat că alcoolul are un
efect de subţiere a sângelui şi reduce tendinţa
sângelui de a forma cheaguri 14, iar consumul
moderat de bere este asociat cu schimbări favorabile în profilul lipidic al sângelui 15.
Inflamarea
Ateroscleroza, care duce la atacul de cord, este o
boală inflamatorie, iar inflamarea locală a pereţilor
vaselor de sânge contribuie la creşterea riscului
de constricţie şi blocaj. Există din ce în ce mai
multe dovezi că alcoolul are un efect antiinflamator, iar acest aspect ar putea contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare 16, 17.
Rezistența la insulină
Insulina este hormonul care controlează nivelul de
zahăr din sânge. Una dintre primele etape în dezvoltarea afecţiunii de diabet mellitus este momentul în care organismul devine rezistent la insulină.
Consumul moderat de alcool poate ajuta la prevenirea rezistenţei la insulină şi poate reduce riscul de
diabet (vezi pagina 17). Rezistenţa la insulină este
de asemenea legată de bolile cardiovasculare, prin
urmare acesta ar putea fi un alt mecanism prin care
consumul de alcool reduce riscul de boli cardiovasculare 18.
Berea protejează
inima în aceeași
măsură ca vinul
Alcoolul este cel care are efectul major de
protecţie, nicio băutură anume nu deţine
monopolul în acest sens.
Numeroase studii au încercat să compare efectul berii, al vinului şi băuturilor spirtoase pentru
a stabili dacă prezintă aceleaşi proprietăţi de reducere a riscului pentru bolile cardiovasculare,
însă dovezile au demonstrat că agentul protector principal este alcoolul 19. Efectele protectoare
ale consumului moderat de alcool sunt evidente
în multe ţări, cu o cultură şi obiceiuri de consum diferite, iar acesta, alături de mecanismele
deja determinate şi prezentate mai sus confirmă
că alcoolul este acela care are efectul protectiv
major, monopolul nefiind deţinut de o băutură
anume 20 când vine vorba de bolile cardiovasculare.
Studiile arată că băutura cel mai des consumată
de un popor este cea care aduce beneficiul cel
mai important 21. De exemplu, în Germania şi Republica Cehă, unde berea este băutura preferată,
cercetările au dovedit efectele benefice ale consumului de bere 22, 23, 24.
Consumul moderat de bere
poate avea beneficii pentru inimă
14
Alte boli
cardiovasculare
Există, de asemenea, dovezi că alcoolul consumat
în mod regulat – în cantități mici până la moderate
- poate reduce riscul altor boli cardiovasculare.
Atacul ischemic, cea mai răspândită formă de atac
cerebral, a fost subiectul unei cercetări statistice 25,
care a arătat o reducere cu 50% a riscului de a dezvolta această afecțiune, la cei care consumă până
la 2 pahare pe zi 26. Consumul moderat de alcool s-a
dovedit a fi asociat cu o scădere ușoară a mortalității
în cazul persoanelor care au suferit deja un atac de
cord din cauza unor boli cardiovasculare sau altor
boli 27 sau care au avut o operaţie pe cord 28, şi poate
reduce riscul afecţiunilor arteriale ale extremităţilor
la persoanele în vârstă 29.
deloc băuturi alcoolice sau care consumă excesiv31.
Dar un studiu recent a examinat în exclusivitate
subiecţi cu un stil de viaţă sănătos observându-se
o asociere între riscul redus de boli ale inimii şi consumul moderat de alcool 11.
Unele publicaţii au sugerat că vinul prezintă mai
multe beneficii pentru sănătate decât berea 32,
dar se pare că obiceiurile dietetice, împreună cu
preferinţele pentru vin şi chiar cu personalitatea, ar
putea explica această diferenţă 33,34,35. De exemplu,
este mai probabil ca persoanele care consumă vin
să aibă o dietă mai bună 36,31,34. În general este posibil ca aceste persoane să facă mai multe exerciţii
fizice, să fumeze mai puţin, să aibă o mai bună
educaţie, un venit mai mare şi un statut social mai
înalt, toate acestea asociindu-se cu o sănătate mai
bună 37. Prin urmare este vital ca aceşti factori să fie
luaţi în considerare la realizarea oricărei cercetări
cu privire la efectele alcoolului asupra sănătăţii.
Stilul de viață
Factori
de risc
Este foarte important ca factorii care
influențează stilul de viaţă să fie luaţi în
considerare în orice cercetare a efectelor
alcoolului asupra sănătăţii.
Sunt mulţi alţi factori care influenţează sănătatea,
dincolo de băuturile pe care oamenii le consumă.
Aceşti factori sunt: stilul de viață; dieta; statutul
social; afecţiunile preexistente. Toți acești factori sunt determinați, într-o anumită măsură, de
mediul familial, social, cultural şi chiar geografic.
Anumiţi cercetători au sugerat că aceşti factori
pot fi răspunzători în totalitate pentru efectul aparent protector al consumului moderat de alcool 30.
Cercetările au arătat că cei care consumă băuturi
alcoolice în cantitate moderată au de obicei un stil
de viaţă mai sănătos decât cei care nu consumă
Dezvoltarea bolilor neinfecţioase reprezintă o povară majoră în ţările industrializate, cercetările
demonstrând că multe dintre aceste afecţiuni îşi au
rădăcina într-un stil de viaţă nesănătos 38. Este evident că sănătatea noastră este afectată de tot ceea
ce facem, inclusiv de adoptarea unei diete sănătoase,
practicarea regulată a exerciţiilor fizice, a consumului moderat de alcool etc. În general, obiceiurile
legate de stilul de viaţă sunt caracteristice modului
de viaţă al unei persoane şi reflectă un tipar care se
repetă de-a lungul întregii vieţi. Pentru mulţi oameni
consumul moderat de alcool este o parte integrantă
a vieţii 39, un aspect important al vieţii lor sociale şi
o sursă de plăcere. Plăcerea şi fericirea sunt aspecte
importante ale unui stil de viaţă sănătos!
Modele ale consumului de alcool
Obiceiurile de consum sau modul în care oamenii consumă alcool sunt, la rândul lor, subiecte de
cercetare.
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
15
hipertesiune la cei care consumă cantități mari de
alcool. În plus, s-a constatat că, pe lângă efectele
negative asupra organismului, consumul excesiv
de alcool duce la creşterea (de trei ori mai mult) a
riscului de declin cognitiv sau demenţă la o vârstă
înaintată, prin distrugerea celulelor nervoase 48.
Trebuie menționat faptul că reducerea consumului
de alcool poate îmbunătăţi şansa de supravieţuire
a celor care consumă alcool în exces 49.
Este de necontestat faptul că, consumul exagerat
de alcool este nesănătos, dar nu este important numai „în ce cantitate”, ci şi „cât de des” este consumat alcoolul 40,41. Aceste date sunt dificil de interpretat şi nu există un consens cu privire la cele mai
bune metode de colectare a acestor informaţii sau
de analizare a lor 42,43. Cercetătorii trebuie să separe
toate efectele consumului de alcool de influenţa
modelelor de consum, pentru a stabili în ce fel
fiecare dintre aceste variabile influențează riscurile de îmbolnăvire, întrucât aceştia ar putea fi
factori de risc independenţi 44.
Studiile arată că o mai mare frecvenţă a consumului
de alcool este mai bună pentru sănătate, conducând
în special la scăderea riscului de atac de cord, decât
consumul unor cantităţi similare de alcool de câteva ori pe săptămână 44. Oamenii care „chefuiesc”
ocazional (în literatura de specialitate „chef” este
de obicei definit prin consumul a 5 sau mai multe
pahare pe şedinţă) dovedesc un risc crescut de
boli coronariene, chiar dacă în restul săptămânii
consumul de alcool este moderat 45,46, şi ar putea
să nu beneficieze de reducerea riscului de diabet
tip II, valabilă în cazul consumatorilor moderaţi 47.
Aceasta ar fi explicația pentru un risc crescut de
Consumul de bere, vin sau băuturi spirtoase în
timpul mesei este de preferat consumului de
alcool pe stomacul gol, întrucât s-a demonstrat
că acesta din urmă determină creşterea riscului
de tensiune arterială 50, deşi părerile cercetătorilor
nu sunt unanime în acest sens.
Dieta
Dieta este un alt aspect important al stilului de viaţă,
iar anumite diete, cum este „dieta Mediteraneeană”
sunt asociate cu o mai mare speranţă de viaţă 51.
Pe lângă un consum ridicat de fructe, legume şi
peşte şi un consum scăzut de grăsimi saturate şi
carne, această dietă include şi un consum modest
de alcool. Numeroase studii au arătat că obiceiurile
alimentare mediteraneene sunt asociate cu un risc
scăzut de boală, în comparație cu alte diete, luând în
considerare niveluri similare de consum de alcool 2.
În combinaţie cu alte aspecte ale unui stil de viaţă
sănătos, incluzând exerciţii fizice şi lipsa fumatului,
s-a dovedit că dieta Mediteraneeană se asociază
cu o rată de peste 50% mai mică a mortalităţii
premature a europenilor în vârstă 52.
O combinaţie între obiceiuri sănătoase (lipsa fumatului, activitatea fizică, consumul moderat de alcool
- până la 14 pahare pe săptămână, precum şi un
aport de cel puţin 5 porţii de fructe şi legume pe
zi) s-a dovedit recent a fi echivalentul a 14 ani de
vârstă cronologică 53, prevenind 3 din 4 atacuri de
cord 54.
Consumul moderat
de bere poate avea un
rol în reducerea
riscurilor altor afecţiuni.
Consumul moderat de bere
poate avea un rol în
reducerea riscurilor
altor afecţiuni
„ Din ce în ce mai multe dovezi confirmă faptul că alcoolul
consumat în cantități moderate poate proteja organismul
de multe alte afecţiuni. ”
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
17
Dovezile confirmă faptul că un stil de viaţă ce
include consumul uşor şi moderat de băuturi
alcoolice poate proteja organismul de multe
afecţiuni, cum sunt diabetul mellitus, osteoporoza şi demenţa. Motivele pentru aceste efecte
benefice nu sunt însă clar înţelese, cercetări aprofundate fiind necesare pentru a explica mecanismele. În ceea ce priveşte bolile cardiovasculare, consumul mic de alcool pare să aibă efecte
benefice, în timp ce consumul exagerat de alcool
este dăunător 55. De asemenea, beneficiile nu pot fi
asociate convingător unui anumit tip de băutură.
Diabet Mellitus
Diabetul vârstei adulte (diabet mellitus tip II)
este o problemă de sănătate din ce în ce mai
pronunţată în Occident, ce afectează aproximativ
8% din populaţie (mai mult de 60 milioane de oameni suferă de această afecţiune). Ea se asociază
cu multe complicaţii letale, inclusiv boli cardiovasculare.
Mai multe studii au arătat că persoanele care
consumă alcool în cantitate moderată sunt mai
puțin expuse diabetului de tip 2, în comparaţie cu
abstinenţii şi persoanele care consumă cantităţi
mari de alcool. Dovezile actuale sugerează o
reducere a riscului cu 30% 56, tendință observabilă
și la femeile în vârstă 57. Modul în care consumul
moderat de alcool reduce aceste riscuri nu este
încă pe deplin înţeles, fiind luate în calcul mai
multe posibilităţi 58 ca de exemplu, schimbarea
modului în care organismul produce insulină 59.
Obezitatea
Obezitatea este o problemă serioasă întrucât
este asociată cu multe alte probleme de sănătate,
inclusiv cu diabetul de tip II, bolile cardiovasculare,
osteroartrita şi ciroza hepatică, şi se consideră că
reduce speranţa de viaţă, în medie, cu aproximativ
10 ani. Această afecţiune este puternic influenţată
de stilul de viaţă şi mulţi factori pot fi răspunzători
de schimbarea greutăţii corporale, cum ar fi aportul
de calorii, grăsimi, nivelul de activitate fizică, unele
dintre acestea fiind, la rândul lor, asociate cu statutul socio-economic.
Preponderenţa obezităţii şi a supraponderabilității
s-a triplat în UE în ultimii 20 de ani şi se află în
continuă creştere. Se estimează că aceste fenomene vor atinge o cotă de 20.1%, în 2020 60
şi mai mult de 31 de milioane de oameni din
Europa vor avea nevoie de tratament pentru
diabet şi complicaţii aferente. Pe termen lung, acest
aspect va avea un impact negativ asupra speranţei
de viaţă în UE şi va conduce la o calitate scăzută a
vieții pentru mulţi oameni”. 61
Consumul moderat de alcool (10-30g pe zi)
reprezintă aproximativ 10% din aportul total de
energie în ţările dezvoltate, prin urmare a existat
până acum presupunerea eronată că berea este
responsabilă pentru mare parte din epidemia
de obezitate, berea primind astfel o cantitate
disproporţionată de vină. Acest lucru este demonstrat acum ca fiind nejustificat în ceea ce priveşte
consumul mic până la moderat de alcool, ba chiar
ar putea exista și beneficii cu privire la reducerea
riscului de obezitate, la acest nivel de consum 62.
Este important de remarcat faptul că orice beneficiu de acest fel dispare la un nivel de consum care
depăşeşte 3 pahare pe zi, iar studiile confirmă faptul că alcoolul consumat în cantități excesive (indiferent de tipul băuturii) este asociat cu creşterea
în greutate şi obezitate abdominală (un factor mai
mare de risc pentru bolile cardiovasculare) 63.
Consumul moderat de bere
poate avea un rol în reducerea
riscurilor altor afecţiuni
18
Modul în care oamenii consumă alcool
influenţează greutatea şi acum este clar faptul
că, pentru a înţelege efectele consumului de
alcool asupra greutăţii este necesar să fie
evaluat modul de consum, mai mult decât
cantitatea de alcool consumată. Alcoolul poate
contribui la creşterea în exces a masei corporale a unor oameni – a celor care consumă
alcool frecvent sau excesiv, servind ca sursă
de energie şi facilitând consumul de mâncare.
Dar studiile au arătat că cei care consumă
cantităţi mici de alcool în mod regulat (zilnic) sunt mai slabi decât cei care consumă
cantităţi mai mari de alcool ocazional 64,65. Unul
dintre aceste studii arată că, la un nivel fix de
consum de alcool, riscul obezităţii este cu 30%
mai scăzut pentru cei care consumă alcool 7
zile pe săptămână, comparativ cu cei care fac
acest lucru 2-4 zile pe săptămână 66.
Explicaţia pentru acest fenomen continuă să fie
un subiect de dezbatere. Un posibil motiv este
următorul: consumul de alcool în timpul meselor,
inclusiv de bere, poate stimula consumul de
energie prin creşterea temperaturii, dar acest
lucru este eficient numai în cazul consumului în
cantităţi mici, la intervale regulate 67,68.
Sindromul metabolic
Cu sindromul metabolic sunt diagnosticaţi
oamenii care prezintă mai multe afecţiuni, printre
care: obezitate abdominală pronunţată, rezistenţă
la insulină, concentraţie mare de trigliceride în
sânge, concentraţie scăzută de HDL (colesterol
bun) şi tensiune arterială ridicată. Sindromul
metabolic este de asemenea asociat cu un risc
crescut de diabet mellitus tip II, boli cardiovasculare şi ciroză. Numărul persoanelor care suferă de
această afecţiune este în creştere, unul din şase
europeni fiind afectaţi.
Deşi un stil de viaţă nesănătos poate contribui la creşterea riscului de sindrom metabolic, cercetătorii acordă atenţie rolului pe
care consumul uşor de alcool îl are asupra
acestei afecțiuni 69. Există dovezi că alcoolul
consumat în cantități mici sau moderate este
asociat unui risc scăzut de sindrom metabolic 70.
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
19
Slăbirea oaselor
Demența
Osteoporoza (slăbirea oaselor) este des întâlnită
în rândul persoanelor în vârstă, în special în rândul femeilor după menopauză. Oasele slăbite
prezintă un risc mai mare de fracturare. Fracturile datorate osteoporozei afectează o femeie
din trei şi un bărbat din cinci, după vârsta de
50 de ani. Acestea sunt o cauză importantă de
suferinţă şi moarte în rândul populaţiei vârstnice
şi ating costuri de tratament estimate la €30 miliarde pe an, în Europa. Ca urmare a schimbărilor
demografice la care este supusă populaţia,
numărul fracturilor şi costurile tratării lor se vor
dubla în următoarele câteva decenii, dacă nu vor
fi dezvoltate strategii preventive eficiente. 71
Mai mult de 3 milioane de oameni (65+) din UE
suferă de demenţă (declin cognitiv asociat cu
înaintarea în vârstă), iar pe măsură ce speranţa de
viaţă creşte, demenţa devine un factor din ce în
ce mai predominant şi mai îngrijorător.
Din ce în ce mai multe dovezi sugerează că, consumul de alcool este asociat cu osteoporoza printr-o
relaţie de tip U, respectiv consumul uşor spre moderat de alcool are un efect benefic asupra oaselor 72,
ceea ce ar putea reduce efectele osteoporozei şi
numărul fracturilor. Un studiu ne arată faptul că persoanele care consumă alcool în cantitate moderată
sunt cu 38% mai puţin predispuse la osteoporoză
decât abstinenţii 73, iar un alt studiu a indicat un
risc de fractură de şold cu 20% mai scăzut 74. Acest
efect protector poate fi explicat, pe de-o parte, prin
faptul că alcoolul consumat în cantități moderate
reprimă pierderea graduală a osului, care creşte cu
trecerea timpului (resorbire), dar nu este în totalitate
răspunzător de acest aspect. Tot mai multe dovezi
vin în sprijinul rolului biologic al siliciului pentru
sănătatea osoasă şi se spune că siliciul din bere
(vezi pagina 26) poate explica sau contribui la unele
dintre efectele pozitive 75. Cercetările continuă pentru a confirma acest aspect.
Există dovezi din ce în ce mai clare care sugerează
existenţa unei relaţii de tip J sau U între consumul
de alcool şi funcţia cognitivă, indicând următorul
lucru: consumul uşor până la moderat de alcool, la
vârsta mijlocie şi înaintată, se asociază cu o mai
bună performanţă cognitivă şi un declin cognitiv
scăzut în comparație cu abstinenţa sau consumul
ridicat de alcool 76. Unele studii indică o reducere
semnificativă a riscului (chiar cu 25%) 77,78. Sunt
câteva explicaţii posibile pentru acest efect
benefic, care includ: prevenirea micşorării vaselor
de sânge la nivel cerebral 79; beneficiile psihologice ale consumului moderat de alcool; posibil
chiar şi scăderea riscului de diabet. O cercetare
mai aprofundată este necesară pentru ca acest
efect să fie pe deplin înţeles.
Cercetătorii nu au confirmat încă dacă alcoolul
consumat în cantitate moderată are un efect
asupra bolii Alzheimer, prin urmare au fost
constatate atât o creştere, cât şi o scădere a riscului. S-a arătat că riscul scăzut de Alzheimer se
asociază dietei Mediteraneene 80, deci este posibil
ca alţi factori ai stilului de viaţă să fie importanţi în
determinarea riscului pentru această afecţiune 81.
De asemenea, există dovezi că participarea la
activităţi relaxante, cum ar fi ieşirile în localuri sau
baruri, vizitarea prietenilor şi implicarea în cluburi
ajută la întârzierea declinului cognitiv asociat cu
înaintarea în vârstă 82.
Consumul moderat de bere
poate avea un rol în reducerea
riscurilor altor afecţiuni
20
Boala Parkinson
Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă
răspândită, care afectează persoanele peste 50 de
ani.
Mai multe studii au arătat că alcoolul consumat
în cantități moderate, inclusiv consumul moderat
de bere 83 şi alţi câţiva factori ai stilului de viaţă
se asociază unui risc scăzut de dezvoltare a bolii
Parkinson 84.
Pietre la vezica biliară
Pietrele la vezica biliară sunt una dintre cele
mai obişnuite şi costisitoare boli digestive ale
populaţiei din Occident. Până la vârsta de 60
de ani, aproape 30% dintre bărbaţi şi 30% dintre
femei au pietre la vezica biliară.
Studiile arată că alcoolul consumat în cantități
moderate conduce la o scădere a riscului de formare a pietrelor la vezica biliară 85. Acest aspect
a fost indicat ca fiind valabil la consumul oricărei
băuturi alcoolice şi riscul este mai scăzut în cazul celor care consumă cantităţi mici la intervale
regulate. Există câteva explicaţii plauzibile pentru aceste constatări, care includ efectul alcoolului asupra nivelului de colesterol şi reducerea
concentraţiei biliare.
„Starea de bine”
(valoare psihoterapeutică)
„Unul dintre motivele principale pentru care
consumul moderat de bere, vin şi băuturi spirtoase este considerat un lucru obișnuit este acela
că oamenii se bucură de efectul relaxant, plăcut,
produs de unul sau două pahare”. „Valoarea psihoterapeutică a acestui aspect trebuie privită ca un
potenţial beneficiu asupra sănătăţii 86”.
Beneficiile psihologice asociate cu aportul moderat de alcool sunt recunoscute de mulţi experţi,
dar sunt mai dificil de demostrat ştiinţific. O revizuire a câtorva studii a confirmat că alcoolul
consumat în cantități moderate este eficient
în reducerea stresului şi a tensiunii, precum şi
în crearea unei stări de bine 87. S-a constatat că
cei care consumă alcool în cantități moderate
se bucură de o varietate mai mare de beneficii
psihologice decât abstinenţii şi cei care
consumă cantităţi importante de alcool. Studiile
încearcă acum să evalueze sănătatea subiectivă,
felul în care oamenii îşi percep/relatează despre sănătatea lor şi consumul de alcool în
raport cu sănătatea mentală. Un studiu a arătat că
alcoolul consumat în cantitate moderată zilnic
se asociază cu o mai bună sănătate mentală la
femei, în comparaţie cu cea a abstinenţilor 88.
Multe studii au indicat o creştere a sociabilităţii,
sentimentelor de prietenie şi întrajutorare ce
urmează imediat consumului moderat de alcool,
iar aceste constatări au fost întărite de cercetările
recente care au arătat că o cantitate moderată de
alcool duce la creşterea stării de amabilitate şi
înlătură stările de nervozitate 89. Cu toate acestea,
sunt necesare cercetări mai aprofundate pentru a
explica rolul pe care îl joacă contextul social.
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
21
Starea de bine
(sănătate fizică)
Sănătatea subiectivă s-a dovedit a fi un bun
prezicător al mortalităţii generale 90 şi există un
interes crescând pentru înţelegerea legăturii
dintre aceasta şi consumul de alcool.
Unii cercetători indică faptul că persoanele care
consumă alcool în cantitate moderată se bucură
de o sănătate mai bună, 91, 39, 88 şi consideră că
sunt mai sănătoşi 92. Rezultatele arată că aceste
persoane se simt mai bine în pielea lor şi au o
atitudine pozitivă cu privire la sănătatea lor.
Acesta este un domeniu care necesită investigaţii
aprofundate.
Îmbătrânirea
Speranţa de viaţă este în creştere şi numărul
persoanelor în vârstă creşte rapid în întreaga
lume. Mai mult de 580 milioane de oameni au
depăşit 60 de ani şi numărul acestora este estimat că va ajunge la 1.2 miliarde până în 2025 93.
Afecţiuni cum sunt diabetul, demenţa, osteoporoza devin proeminente în societate, determinând o
creştere a poverii economice asupra serviciilor
de sănătate şi o descreştere a calităţii vieţii. Prin
urmare cercetările se concentrează asupra factorilor de risc, inclusiv asupra factorilor care ţin de
dietă şi de stilul de viaţă, precum şi asupra strategiilor de prevenire a acestor afecţiuni.
În ultimii ani au apărut mai multe publicaţii ce
studiază sănătatea şi starea de bine a persoanelor
în vârstă. Persoanele în vârstă au reacţii biologice
diferite la consumul de alcool, sunt mult mai predispuse căderilor şi se află adeseori sub administrare de medicamente, prin urmare ar putea să se
întrebe dacă se află în siguranţă continuând să
consume alcool pe măsură ce îmbătrânesc.
Dovezile arată că aceeaşi curbă U este întâlnită
la oamenii în vârstă, iar cei care consumă alcool
în cantitate moderată trăiesc mai mult şi au o
sănătate mai bună decât abstinenţii şi cei care
consumă cantităţi mari de alcool 94. Deşi alcoolul
este cel care continuă să producă efectul principal, alţi factori, cum sunt beneficiile sociale şi
relaxante ale băuturii, împreună cu pofta de mâncare şi buna alimentaţie care se alătură aportului
modest de alcool, pot juca, la rândul lor, un rol
semnificativ. Acest lucru pare să indice faptul că
un stil de viaţă sănătos nu înseamnă renunţarea
la bere şi la alte băuturi, cu condiţia ca acestea să
fie consumate în cantități moderate 95.
Posibile efecte
adverse ale consumului
moderat de alcool.
Posibile efecte adverse
ale consumului moderat de alcool
„ Pentru anumite persoane riscurile asociate consumului de
alcool, chiar şi cu moderaţie, ar putea depăşi beneficiile
potenţiale. ”
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
23
Marele număr de dovezi ştiinţifice care asociază
consumul moderat de alcool cu reducerea
mortalităţii la oamenii de vârstă mijlocie şi la cei
în vârstă, în societăţi industrializate, se datorează
în principal riscului redus de mortalitate ca urmare a bolilor coronariene (atac de cord).
S-a demonstrat însă că alcoolul poate cauza câteva
forme de cancer şi, deşi acestea sunt asociate în
principal consumului exagerat de alcool, dovezile
nu indică un „prag de siguranţă”, dincolo de care
riscul să dispară 96. Pentru unii oameni acest lucru
înseamnă că riscurile consumului de alcool, fie
acesta chiar şi moderat, ar putea depăşi beneficiile potenţiale. Consumul de alcool a fost asociat
în special cu un risc ridicat al cancerului la sân 97
şi pare a fi un factor de risc în debutul gutei 98.
Unii autori indică faptul că la nivel de populație,
eliminarea în totalitate a băuturilor alcoolice nu
este recomandată, întrucât ar putea să crească
riscul bolilor cadiovasculare 99. Într-adevăr, Codul
European Contra Cancerului 100 recomandă consumul moderat de alcool, afirmând în acelaşi
timp că factori precum vârsta, starea psihologică
şi aportul nutriţional vor modifica pragul de
siguranţă al fiecăruia. În mod particular, medicii
vor putea evalua riscurile pe care le întâmpină
pacientul lor cu mai multă precizie, pe baza stării
de sănătate a acestuia, a istoriei familiale cu
privire la afecţiuni precum cancerul, anumite
tipuri de atac cerebral şi hipertensiunea.
Alte situaţii particulare în care consumul de
alcool, chiar şi în cantităţi moderate, este nerecomandat, includ conducerea vehiculelor, sarcina,
anumite tipuri de tratamente, operarea utilajelor.
Contribuţii
specifice ale berii
la o dietă sănătoasă.
Contribuţii specifice ale berii
la o dietă sănătoasă
„ Berea conţine vitamine şi minerale esenţiale, care pot
contribui la o dietă sănătoasă şi echilibrată. ”
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
25
Berea este fabricată din materii prime nutritive,
malţ de orz, cereale, hamei, drojdie de bere şi apă.
Toate acestea contribuie la o dietă sănătoasă şi
echilibrată. Cum este cazul alimentelor sănătoase,
mii de componente pot fi identificate în bere, inclusiv antioxidanţi, vitamine (în special vitaminele de
tip B), minerale, cum sunt siliciul şi fibrele.
Berea include 93% apă şi este o băutură lungă
ce potoleşte setea, cu un conţinut relativ mic de
alcool.
Deşi consumul moderat de bere poate furniza
multe vitamine şi minerale 101, este important
de reţinut faptul că nicio sursă nu poate furniza,
separat, întreaga gamă de elemente esenţiale
pentru o viaţă sănătoasă, prin urmare berea trebuie
întotdeauna consumată cu moderaţie, ca parte a
unei diete sănătoase.
Potenţiale beneficii
ale materiilor prime
din care este fabricată
berea
în cazul acestui tip de bere 104. Un studiu restrâns
a comparat efectele berii obişnuite şi a celei fără
alcool şi a demonstrat că berea fără alcool poate
avea un efect pozitiv semnificativ asupra sângelui
(subţierea sângelui) imediat după consumare 105.
Berea este, de asemenea, o sursă de fibre solubile derivate din pereţii celulelor de orz. Două
pahare de bere conţin în medie 10% din doza
zilnică recomandată de fibre solubile, iar unele beri
pot furniza până la 30% 106. În afara faptului că te
păstrează în formă, fibrele prezintă şi un alt beneficiu prin încetinirea digestiei, absorbţia alimentelor
şi reducerea nivelului de colesterol, care ar putea
contribui la reducerea riscului de boli ale inimii 107
şi sindromului metabolic 108.
Unele cercetări au arătat că oamenii care consumă
bere moderat beneficiază de un grad de protecţie
împotriva bacteriei Helicobacter pylori 109 care este
cunoscută ca fiind cauza majorităţii ulcerelor de
stomac şi ar putea fi un factor de risc pentru cancerul de stomac. Se consideră că consumul de bere
(şi vin) facilitează eradicarea acestui organism,
datorită unui posibil efect antibacterian.
Antioxidanții
Vitaminele şi antioxidanţii ar putea avea, la
rândul lor, un rol protector.
Berea conţine antioxidanţi naturali, care pot
avea un efect pozitiv asupra sănătăţii.
Oamenii de ştiinţă, care au studiat riscul redus
de boli coronariene la consumatorii de bere, spun
că reducerea riscului numai pe baza consumului
de alcool depăşeşte aşteptările şi speculează că
alţi factori legaţi de bere, cum sunt vitaminele şi
antioxidaţii, ar putea avea, la rândul rol, un rol protector 102.
Antioxidanţii naturali se găsesc în fructe, legume
şi cereale. Aceştia sunt prezenţi şi în bere, sursa lor
fiind atât malţul (orz), cât şi hameiul, din care este
fabricată berea 110. Cantitatea totală de antioxidanţi
din bere depinde de tipul de bere, prin urmare de
materiile prime folosite şi de procesul de fabricaţie
utilizat.
Celelalte componente ale berii continuă să fie studiate, iar efectele benefice, cum sunt activitatea
antiiflamatoare, au fost înregistrate în studiile de
laborator 103. Cercetările care s-au făcut asupra
berii fără alcool indică faptul că posibilele efecte
benefice ale ingredientelor naturale se aplică şi
Un pahar de bere (cu un conţinut de alcool echivalent) conţine de două ori mai mulţi antioxidanţi
decât vinul alb, şi doar jumătate din cantitatea
de antioxidanţi prezentă în vinul roşu111. Cu toate
acestea, antioxidanţii din vinul roşu sunt molecule
mari, care pot fi mai puţin predispuse absorbţiei
Contribuţii specifice ale berii
la o dietă sănătoasă
26
în corp decât moleculele mici care există în bere.
Cercetările au arătat că numărul antioxidanților
din sânge creşte ca urmare a consumului de bere,
ceea ce indică faptul că antioxidanţii din bere
sunt absorbiţi prompt 112, poate chiar mai rapid
decât cei din alimentele solide 104. Cercetătorii care
studiază animalele au sugerat că efectul direct al
antioxidanţilor din bere reduce riscul bolilor cardiovasculare 113.
Studiile arată că antioxidanţii reduc riscul atacurilor de cord, inhibând coagularea sângelui 114. Ei
ar putea de asemenea să aibă un rol în protejarea
împotriva cancerului, prin modul în care acţionează
împotriva radicalilor liberi 115. Astfel antioxidanţii
din bere pot avea un efect pozitiv asupra sănătăţii
consumatorului.
Vitaminele
Berea este o sursă bogată de folat şi alte
vitamine de tip B.
Nivelul ridicat de homocistenă, la fel ca şi „colesterolul rău” (LDL) sunt asociate cu un mai mare risc
de atac de cord. Studiile asupra populaţiei realizate
în SUA, Marea Britanie, Franţa, Republica Cehă şi
Danemarca, confirmă faptul că consumul moderat
de bere, spre deosebire de vin şi băuturi spirtoase, reduce nivelul de homocistenă şi sugerează
că acest lucru s-ar putea datora conţinutului
ridicat de vitamine de tip B din bere 118, 119, 120, 121, 122.
Cercetări clinice sunt în desfăşurare pentru a stabili dacă folate (vitamina B9) prezentă în bere ar
putea avea un rol activ în reducerea nivelului de
homocistenă.
Minerale
Berea este o sursă bogată de siliciu.
Berea conţine câteva minerale esenţiale. Are un
conţinut relativ ridicat de potasiu şi un conţinut
scăzut de sodiu 106. Conţine puţin calciu şi este
bogată în magneziu, ceea ce ar putea ajuta la
protejarea împotriva formării pietrelor la bilă şi la
rinichi. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care a fost recomandat consumul unui pahar
de bere pe zi pentru reducerea riscului de formare
a pietrelor la rinichi 123. În acest sens, un rol l-ar
putea avea aportul crescut de apă, care are drept
rezultat formarea şi excreţia de urină (diureza).
La fel ca pâinea, care este preparată tot din
cereale, berea este o sursă bună de vitamine
esenţiale vieții. Pentru a fabrica berea, orzul este
mai întâi lăsat să încolţească (mălţuit), ceea ce
creşte valoarea nutritivă a cerealelor folosite.
Berea este bogată în special în multe dintre vitaminele de tip B, cum sunt niacin, riboflavin (B2),
pyridoxine (B6), folat (B9) şi Cobalamin (B12). De
o importanţă specială pentru vegetarienii cărora le
place să consume bere este faptul că aceasta este
o sursă naturală de B12. Biodisponibilitatea acestor vitamine a fost confirmată prin cercetări care
au demonstrat o absorbţie ridicată de vitamine de
tip B la introducerea consumului moderat de bere
în dietă 116.
Consumul moderat de alcool este asociat cu o mai
mare densitate minerală a oaselor (vezi pagina19),
dar puţine studii au examinat în mod specific efectele anumitor băuturi. Berea este o sursă bogată de
siliciu 124 care este absorbit prompt de către organism 125 şi s-a dovedit a fi o sursă majoră de siliciu
în dieta bărbaţilor 126. Acest mineral provine din
două surse naturale – apă şi în special orz 127.
Pe lângă completarea unei diete sănătoase, vitaminele şi mineralele din bere pot avea şi alte beneficii asupra sănătăţii. Cercetări recente sugerează
că vitaminele de tip B (B6, B9 şi B12) pot furniza
consumatorilor de bere o protecţie suplimentară
împotriva bolilor cardiovasculare, în comparaţie cu
consumatorii de vin şi băuturi spirtoase 117.
Există din ce în ce mai multe dovezi care susţin
importanţa siliciului pentru sănătatea oaselor 128
iar în laboratoare experimentale, s-a demonstrat
că îmbunătăţeşte procesul de formare a oaselor
umane 129 şi creşte densitatea minerală a oaselor
la animale atunci când este administrat pe cale
orală 130.
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
27
S-a dovedit de asemenea că îmbunătăţeşte densitatea minerală a oaselor la femeile care primesc
suplimente de siliciu prin dietă131. Sunt cercetări
care investighează dacă siliciul furnizat prin
consumul moderat de bere reduce cu adevărat
riscurile osteoporozei. Acestea ar putea explica, în
parte, efectul protector prezentat mai sus.
Siliciul din bere ar putea contribui la reducerea riscului bolii Alzheimer 132.
Hameiul
Posibile beneficii asupra sănătăţii, specifice
doar berii.
Hameiul este utilizat în medicina naturistă de
mulţi ani.
Cantităţi mici de „flori” din hamei sunt folosite la
conservarea şi aromarea berii. Berea este singura
sursă semnificativă de hamei. Prin urmare, deşi
efectele acestuia asupra sănătăţii umane nu sunt
pe deplin înţelese, oricare ar fi beneficiul pe care
l-ar putea avea asupra sănătăţii acesta este specific numai berii.
Numărul publicaţiilor asupra efectelor terapeutice
potenţiale ale compuşilor derivaţi din bere crește
în fiecare an. Numeroase studii au arătat că flavonoidele din hamei ar putea avea potenţialul de a
proteja împotriva unor boli. De exemplu, ar putea
ajuta la reducerea riscului de cancer133, 134, ar putea
avea efecte pozitive asupra oaselor 72, ar putea reduce riscul de diabet 135, îmbunătăţi nivelul colesterolului bun136, ajuta în lupta împotriva obezităţii 137.
Marea majoritate a acestor cercetări au fost
realizate în laborator şi nu indică dacă consumul
moderat de bere furnizează o concentraţie
suficientă a acestor compuşi pentru a afecta
sănătatea umană. Alte cercetări vor urma pentru a
investiga aceste efecte; se cercetează de asemenea
dacă falvonoidele pot fi absorbite corespunzător
de către organismul uman 138, 139.
Berea consumată în
cantități moderate nu
îngrașă
Există o conexiune între consumatorii de
bere şi alegerea defectuoasă a dietei.
Berea nu conţine colesterol şi are un conţinut
mic de zaharuri simple. Caloriile din bere provin
în special din conţinutul de alcool.
Berea este mai puţin bogată în calorii decât alte
băuturi, dar tinde să fie consumată în cantităţi mai
mari (vezi Tabelul 1).
Termenul „burta de la bere” este asociat cu
obezitatea la băutorii de bere din unele părţi ale
Europei. Secţiunea de la pagina 17 precizează
faptul că este improbabil ca aceasta să fie rezultatul consumului moderat de bere, prin urmare ar
putea fi datorată unui consum excesiv sau caracteristicilor de comportament ale consumatorilor
de bere. De exemplu, câteva studii au arătat o
legătură între consumatorii de bere şi alegerea defectuoasă a dietei 140, 31, 34 şi este posibil ca
adeseori „burta” să fie rezultatul unei alimentaţii
bogate în calorii şi grăsimi (Vezi tabelul de la
pagina 29).
Un studiu recent, menit să testeze noţiunea conform căreia „consumatorii de bere sunt, în medie,
mai corpolenţi decât abstinenţii sau consumatorii
de vin şi băuturi spirtoase“, a concluzionat că
este improbabil ca aportul de bere să fie asociat
cu măsurători asupra obezităţii, cum ar fi indicele
masei corporale (IMC) sau raportul dintre talie şi
şold (RTS) 141. Acest studiu a arătat de asemenea
că, la femei, consumul moderat de bere este asociat cu un IMC mai mic.
Contribuţii specifice ale berii
la o dietă sănătoasă
28
Berea, Indicele
Glicemic (IG) şi
Încărcătura Glicemică
(ÎG)
Berea poate fi parte a unei diete sănătoase
de „reducere a greutăţii”, iar dovezile
vin să contrazică promovarea abstinenţei
complete la cei care practică un consum
moderat şi regulat de bere.
IG şi ÎG ierarhizează alimentele în funcţie de
creşterea nivelului de zahăr din sânge după consumarea lor. Alimentele cu un nivel ridicat de IG
sau ÎG eliberează rapid glucoză în fluxul sanguin,
în timp ce alimentele cu un nivel scăzut de IG
sau ÎG sunt aborbite mai lent şi eliberează glucoza treptat. Unii nutriţionişti susţin consumul de
alimente cu un nivel scăzut de IG sau ÎG pentru a
pierde în greutate şi a a rămâne sănătos.
IG compară alimentele pe baza unei cantităţi
egale de carbohidraţi. ÎG este calculat în funcţie
de IG şi de conţinutul disponibil de carbohidraţi
din alimente, furnizând o măsurătoare care ia
în considerare cantitatea pe porţie servită, prin
urmare ar putea fi mai relevantă în anumite momente.
S-a dovedit că berea are un IG ridicat, pentru
că nivelul de carbohidraţi dintr-o porţie de bere
este atât de mic, încât are un ÎG scăzut spre
mediu 142. Tabelul 1 compară IG şi ÎG din bere,
alte băuturi şi câteva alimente.
Pe baza informaţiilor şi a faptului demonstrat că o
porţie de alcool înainte de masă poate duce la reducerea încărcăturii glicemice a mesei 58, dovezile
vin să contrazică promovarea abstinenţei complete pentru cei care consumă bere regulat si cu
moderaţie 62.
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
29
TabELUL 1:
Conţinut caloric aproximativ, Indice Glicemic şi Încărcătură Glicemică în bere şi alte
băuturi şi alimente consumate adeseori împreună cu berea.
Băuturi
Calorii
pe 100 ml
Porție
standard
ml*
Calorii
pe porție
standard
Indicele
glicemic IG
Încărcătura
glicemică ÎG
100
6**
(pe gază de porție
standard)
Bere - lager (5.0% abv)
43
250
108
Bere (fără alcool)**
18
250
45
Vin de masă (12% abv)
84
150
126
Băuturi spirtoase (40% abv)
250
25
62
Lichioruri (40% abv)
320
25
80
Lapte (integral)
62
258
160
31
3.8
Cola/sucuri acidulate
40
261
105
63
17.1
Suc de mere (neîndulcit)
50
263
131
44
11.6
Suc de portocale (neîndulcit)
47
263
124
53
9.9
Suc de roșii
21
354
75
33
3.6
Băuturi energizante
64
270
173
95
40.6
Alimente
Calorii
pe 100 g
Porție
standard
g*
Calorii
pe porție
standard
Indicele
glicemic IG
Încărcătura
glicemică ÎG
(pe gază de porție
standard)
Chipsuri
547
50
274
51
12.1
Alune (sărate/prăjite)
585
50
293
24
4
Hamburger (obișnuit)
250
110
275
Hamburger (mare)
309
176
543
Pizza (medium)
264
150
396
60
20.8
Cartofi prăjiți
335
150
503
75
50.1
Cârnați
340
100
340
28
1.5
Sandviș
250
140
350
Cornuri
275
100
275
Surse: www.calorieking.com / www.glycemicindex.com
* Cantitatea dintr-o porţie standard variază în Europa.
** Pe baza unui conţinut mediu de carbohidraţi de 2.5g/100ml. Unele beri vor avea un conţinut mai ridicat/mai scăzut.
Referințe
30
T
hun MJ, Peto R, Lopez A et al. (1997). “Alcohol consumption
and mortality among middle-aged and elderly US adults”.
New England J of Medicine, 337(24):1705-1714.
1
Corrao G, Rubbiati L, Bagnardi V, Zambon A and Poikolainen K
(2000). “Alcohol and coronary heart disease: a meta-analysis”.
Addiction, 95(10):1505-1523.
17
2
Di Castelnuovo A, Costanzo S, Bagnardi V et al. (2006).
“Alcohol dosing and total mortality in men and women:
An updated meta-analysis of 34 prospective studies”.
Archives of Internal Medicine, 166:2437-2445.
K
onrat C, Mennen LI, Cacès E et al. (2002). “Alcohol intake
and fasting insulin in French men and women. The D.E.S.I.R.
study”. Diabetes and Metabolism, 28:116-123.
18
3
R
imm EB. (2000). “Alcohol and cardiovascular disease”.
Nutrition: Current Atherosclerosis reports, 2:529-535.
19
D
oll R. (1997). “One for the Heart”. British Medical Journal,
315:1664-1668.
Page 19 of ftp://ftp.cordis.europa.eu/pub/lifescihealth/docs/
cardio_proceedings_190304.pdf
20
www.who.int/substance_abuse/publications/global_status_
report_2004_overview.pdf
21
4
5
M
anson J, Tosteson H, Ridker PM et al. (1992). “The primary
prevention of myocardial infarction”. New England Journal of
Medicine, 326(21):1406-1416.
M
ukamal KJ, Conigrave KM, Mittleman MA et al. (2003).
“Roles of drinking pattern and type of alcohol consumed
in coronary heart disease in men”. New England Journal of
Medicine, 348(2):109-118.
6
Ø
stergaard Pedersen J, Heitmann BL, Schnohr P and Grønbæk
M (2008). “The combined influence of leisure-time physical
activity and weekly alcohol intake on fatal ischaemic heart
disease and all-cause mortality”. European Heart Journal,
29:1–9.
Keil U, Chambless LE, Döring A et al. (1997). “The relation
of alcohol intake to coronary heart disease and all-cause
mortality in a beer drinking population”. Epidemiology,
8(2):150-156.
22
7
B
eulens JWJ, Rimm EB, Ascherio A et al. (2007). “Alcohol
consumption and risk for coronary heart disease among
men with hypertension”. Annals of Internal Medicine,
146:10-19.
Hoffmeister H, Schelp F-P, Mensink GBM et al. (1999). “The
relationship between alcohol consumption, health indicators
and mortality in the German population”. International Journal
of Epidemiology, 28(6):1066-1072.
23
8
9
T
anasescu M, Hu FB, Willett WC et al. (2001). “Alcohol
consumption and risk of coronary heart disease among men
with type 2 Diabetes Mellitus”. Journal of the American
College of Cardiology, 38(7):1836-1842.
Bobak M, Skodova Z and Marmot M. (2000). “Effect of beer
drinking on risk of myocardial infarction: Population based
case control study”. British Medical Journal, 320:1378-1379.
24
Reynolds K, Lewis LB, Nolan JDL et al. (2003). “Alcohol
consumption and risk of stroke: A meta-analysis”. Journal of
the American Medical Association, 289(5):579-588.
25
G
igleux I, Gagnon J, St-Pierre A et al. (2006). “Moderate
alcohol consumption is more cardio protective in men with
metabolic syndrome”. Journal of Nutrition, 136:3027-3032.
26
Mukamal KJ, Chiuve SE and Rimm EB (2006). “Alcohol
consumption and risk for coronary heart disease in men
with healthy lifestyles”. Arch Intern Med, 166:2145-2150.
27
M
ukamal KJ, Jensen MK, Grønbæk M et al. (2005). “Drinking
frequency, mediating biomarkers, and risk of myocardial
infarction in women and men”. Circulation, 112:1406-1413.
28
10
11
12
M
cConnell MV, Vavouranakis I, Wu LL et al. (1997). “Effects
of a single daily alcoholic beverage on lipid and haemostatic
markers of cardiovascular risk.” American Journal of Cardiology, 80(9):1226-1228.
13
R
imm EB,Williams P, Fosher K et al. (1999). “Moderate alcohol
intake and lower risk of coronary heart disease: meta-analysis
of effects on lipids and haemostatic factors”. British Medical
Journal, 319:1523-1528.
14
R
omeo J, González-Cross M,Wärnberg J, Díaz LE and Marcos
A (2008). “Effects of moderate beer consumption on blood
lipid profile in healthy Spanish adults”. Nutrition,
Metabolism and Cardiovascular Disease, 18(5):365-372.
Elkind MSV, Sciacca R, Boden-Albala B et al. (2006).
“Moderate alcohol consumption reduces risk of ischemic
stroke: The Northern Manhattan Study”. Stroke, 37(11):13-19.
Muntwyler J, Hennekens CH, Buring JE et al. (1998).
“Mortality and light to moderate alcohol consumption after
myocardial infarction”. Lancet, 352:1882-1885.
Niroomand F, Hauer O, Tiefenbacher CP et al. (2004).
“Influence of alcohol consumption on restenosis rate after
percutaneous transluminal coronary angioplasty and stent
implantation”. Heart, 90(10):1189-1193.
Mukamal KJ, Kennedy M, Cushman M et al (2008). “Alcohol
consumption and lower extremity arterial disease among
older adults: The Cardiovascular Health Study”. American
Journal of Epidemiology, 167(1): 34-41.
29
30
15
S
ierksma A, van de Gaag MS, Kluft C and Hendriks HFJ.
(2002). “Moderate alcohol consumption reduces plasma
C-reactive protein and fibrinogen levels; a randomized, dietcontrolled intervention study”. European Journal of Clinical
Nutrition. 56:1130-1136.
16
I mhof A, Woodward M, Doering A et al. (2004). “Overall
alcohol intake, beer, wine and systemic markers of inflammation in Western Europe: results from three MONICA samples
(Augsburg, Glasgow, Lille)”. European Heart Journal,
25:2092-2100.
Naimi TS, Brown DW, Brewer RD et al. (2005). “Cardiovascular risk factors and confounders among non drinking
and moderate-drinking US adults”. Am. J. Prev. Med.
28(4):369-373.
Ruidavets J-B, Battaille V, Dallongville J et al. (2004).
“Alcohol intake and diet in France, the prominent role of lifestyle”. European Heart Journal, 25:1153-1162.
31
Klatsky AL, Friedman GD, Armstrong MA and Kipp H.
(2003). “Wine, liquor, beer and mortality”. American Journal
of Epidemiology, 158: 585-595.
32
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
31
Mortensen EL, Jensen HH, Sanders SA et al. (2001).
“Better psychological functioning and higher social status
may largely explain the apparent health benefits of wine”.
Archives of Internal Medicine, 161:1844-1848.
47
Barefoot JC, Grønbæk M, Feaganes JR et al. (2002).
“Alcoholic beverage preference, diet, and health habits in
the UNC Alumni Heart Study”. American Journal of Clinical
Nutrition, 76: 466-472.
48
33
34
McGregor D, Murray RP and Barnes GE. (2003). “Personality
differences between users of wine, beer and spirits in a
community sample: The Winnipeg health and drinking
survey”. Journal of Studies of Alcohol, 64:634-640.
35
Johansen D, Friis K, Skovenborg E and Grønbæk M (2006).
“Food buying habits of people who buy wine or beer: cross
sectional study”. British Medical Journal, 332:519-522.
36
Nielsen NR, Schnohr P, Jensen G, and Grønbæk M. (2004).
“Is the relationship between type of alcohol and mortality
influenced by socio-economic status?” J Intern Med,
255(2):280-288.
37
38
39
40
Nissinen A, Berrios X and Puska P (2001). “Communitybased non-communicable disease interventions: lessons
from developed countries for developing ones”. Bulletin of
the World Health Organisation, 79(10):963-970.
Rosell M, de Faire U and Hellénius M-L. (2003). “Low
prevalence of the metabolic syndrome in wine drinkers
– is it the alcohol beverage or the lifestyle?” European
Journal of Clinical Nutrition, 57: 227-234.
Puddey IB, Rakic V, Dimmitt SB and Beilin LJ (1999).
“Influence of pattern of drinking on cardiovascular disease
and cardiovascular risk factors – a review”. Addiction,
94(5):649-663.
41
Rehm J, Sempos CT and Trevisan M. (2003). “Average
volume of alcohol consumption, patterns of drinking and
risk of coronary heart disease – a review”. Journal of
Cardiovascular Risk, 10:15-20.
Room R (2000). “Measuring drinking patterns: the experience
of the last half century”. J. of Substance Abuse, 12:23-31.
42
Breslow RA, Guenther PM and Smothers BA (2006).
“Alcohol drinking patterns and diet quality: The 1999 – 2000
National Health and Nutrition Examination Survey. American
Journal of Epidemiology, 163:359-366.
43
Baglietto L, English DR, Hopper JL et al (2006). “Average
volume of alcohol consumed, type of beverage, drinking
pattern and the risk of death from all causes”. Alcohol and
Alcoholism 41(6):664-671.
44
Rehm J, Greenfield TK and Rogers JD ( 2001). “Average
volume of alcohol consumption, patterns of drinking, and
all-cause mortality: results from the US National Alcohol
Survey”. Am J Epidemiology, 153(1):64-71.
45
Murray RM, Connett JE,Tyas SL et al. (2002). “Alcohol volume,
drinking pattern, and cardiovascular disease morbidity and
mortality: Is there a U-shaped function”. American Journal
of Epidemiology, 155(3):242-248.
46
Carlsson S, Hammar N, Grill V and Kaprio V (2003). “Alcohol
Consumption and the Incidence of Type 2 Diabetes: A 20year follow-up of the Finnish Twin Cohort Study”. Diabetes
Care, 26(10):2785-2790.
Järvenpää T, Rinne JO, Koskenvuo M et al. (2005). “Binge
drinking in midlife and dementia risk”. Epidemiology,
16(6):766-771.
Fillmore KM, Kerr WC and Bostrom A (2003). “Changes in
drinking status, serious illness and mortality”. J Studies of
Alcohol, 64:278-285.
49
Stranges S, Wu T, Dorn JM et al. (2004). “Relationship of
alcohol drinking pattern to risk of hypertension: A population
based study”. Hypertension, 44:813-9.
50
Trichopoulou A, Orfanos P, Norat T et al. (2005). “Modified
Mediterranean diet and survival: EPIC-elderly prospective
cohort study. BMJ, 330:991-998.
51
52
Knoops KTB, de Groot LCPGM, Kromhout D et al. (2004).
“Mediterranean diet, lifestyle factors, and a 10-year
mortality in elderly European men and women”. JAMA,
292(12):1433-1439.
Khaw KT, Wareham N, Bingham S (2008). “Combined impact
of health behaviours and mortality in men and women:
the EPIC-Norfolk prospective population study”. PLoS
Medicine, 5(1):e12.
53
Åkesson A, Weismayer C, Newby PK and Walk A (2007).
“Combined effect of low-risk dietary and lifestyle behaviors
in primary prevention of myocardial infarction in women”.
Arch Intern Med,167(19):2122–2127.
54
Athyros VG, Liberopoulos EN, Mikhailidis DP et al. (2008).
“Association of drinking pattern and alcohol beverage
type with the prevalence of Metabolic Syndrome, Diabetes,
Coronary Heart Disease, Stroke and Peripheral Arterial
Disease in a Mediterranean Cohort”. Angiology, 68(6):689-687.
55
Koppes LL, Bouter LM, Deckker, Heine RJ and JM Hendriks
HF (2005). “Moderate alcohol consumption lowers the
risk of Type II Diabetes: a meta-analysis of prospective
observational studies”. Diabetes Care, 28:719-725.
56
Beulens JWJ, Grobee DE, Stolk RW et al. (2005). “Alcohol
consumption and risk of Type 2 Diabetes among older
women”. Diabetes Care 2005;28(12):2933-2938.
57
Brand-Miller JC, Kaniz F, Middlemiss C et al (2007).
“Effect of alcoholic beverages on postprandial glycemia and
insulinemia in lean, young, healthy adults”. Am. J. Clin. Nutr
85:1545-1551.
58
Kenkre PV, Lindeman RD, Yau L et al. (2003). “Serum insulin
concentrations in daily drinkers compared with abstainers
in the New Mexico elder health survey”. Journal of Gerontology Series A: Biological Sciences and Medical Sciences,
58(10):960-963.
59
60
WHO infobase analysed by Rand Europe in Annex 3 of European Commission staff working document accompanying
the White Paper from the Commission to the European
Parliament and the Council.A strategy for Europe on Nutrition,
Overweight and Obesity related health issues - http://
ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/nutrition/
documents/nutrition_impact_sum_en.pdf
Referințe
32
European Commission White Paper: A Strategy for Europe
on Nutrition, Overweight and Obesity related health issues
- http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/
nutrition/documents/nutrition_wp_en.pdf
74
Arif AA and Roher JE ( 2005). “Patterns of alcohol drinking
and its association with obesity: Data from the Third
National Health and Nutrition Examination Survey, 19881994”. BMC Public Health, 5:126.
75
61
62
Wannamethee SG, Shaper AG and Whincup PH. (2005).
“Alcohol and adiposity: Effects of quantity and type of drink
and time relation with meals”. Int. J of Obesity, 29:1436-1444.
Mukamal KJ, Robbins JA, Cauley JA et al. (2007). “Alcohol
consumption, bone density, and hip fracture among older
adults: the cardiovascular health study”. Osteoporosis Intl.
18:593-602.
Jugdaohsingh R, Tucker K, Qiao N et al. (2004). “Dietary
silicon intake is positively associated with bone mineral
density in men and postmenopausal women of the
Framingham offspring cohort”. Journal of Bone and Mineral
Research, 19(2): 297-307.
63
Dorn JM, Hovey K, Muti P et al. (2003). “Alcohol drinking
patterns differentially affect central adiposity as measured by
abdominal height in women and men”. Journal of Nutrition,
133:2655-2662.
Ganguli M, Vander Bilt J, Saxton JA et al. (2005). “Alcohol
consumption and cognitive function in late life: A longitudinal
community study.” Neurology, 65:1210-1217.
76
64
Breslow RA and Smothers BA (2005). “Drinking patterns
and body mass index in never smokers: National Health
Interview Survey 1997-2001”. American J. of Epidemiology,
161:368-376.
Zuccalà G, Onder G, Pedone C et al. (2001). “Dose-related
impact of alcohol consumption on cognitive function in
advanced age: results of a multicenter survey”. Alcoholism:
Clinical and Experimental Research, 25(12):1743-1748.
77
65
Tolstrup JS, Heitmann BL, Tjønneland et al. (2005). “The
relation between drinking pattern and body mass index and
waist and hip circumference”. Int. J. of Obesity, 29:490-497.
66
Buemann B and Astrup A. (2001). “How does the body deal
with energy from alcohol?”. Nutrition, 17:638-641.
67
Raben A, Agerholm-Larsen L, Flint A, Holst JL and Astrup
A. (2003) “Meals with similar energy densities but rich in
protein, fat, carbohydrate, or alcohol have different effects
on energy expenditure and substrate metabolism but not
on appetite and energy intake”. American Journal of Clinical
Nutrition, 77:91-100.
68
Djousse L, Arnett DK, Eckfeldt JH et al. (2004). “Alcohol
consumption and metabolic syndrome: does the type of
beverage matter?” Obesity Research, 12(9):1375-1385.
69
Freiberg MS, Vasan RS, Cabral HJ et al. (2004). “Alcohol
consumption and the prevalence of the metabolic syndrome
in the US”. Diabetes Care, 27(12):2954-2959.
70
71
72
73
Osteoporosis in the EU: improving the assessment of
fracture risk. Highlights of the 4th meeting of the European
Union Osteoporosis Consultation Panel, hosted by the
European Parliament Osteoporosis Interest Group at the
Bavarian Representation, Brussels, Belgium on 19 April,
2006. Page 4 - Improving the assessment of fracture risk: the
WHO approach. http://www.iofbonehealth.org/download/
osteofound/filemanager/publications/pdf/eu-report-2006.pdf
Jugdaohsingh R, O’Connell MA, Sripanyakorn S and
Powell JJ (2006). “Moderate alcohol consumption and
increased bone mineral density: Potential ethanol and
non-ethanol mechanisms”. Proceedings of the Nutrition
Society, 65:291-310.
Siris ES, Miller PD, Barrett-Connor E et al. (2001). “Identification and fracture outcomes of undiagnosed low bone
mineral density in post menopausal women”. JAMA,
286(22):2815-2822.
Mukamal KJ, Kuller LH, Fitzpatrick Al et al. (2003). “Prospective
study of alcohol consumption and risk of dementia in older
adults”. Journal of the American Medical Association,
289(11):1405-1413.
78
Espeland MA, Gu L, Masaki KH et al. (2005). “Association
between reported alcohol intake and cognition: Results from
the women’s health initiative memory study”. American
Journal of Epidemiology, 161:228-238.
79
Scarmeas N, Stern Y, Tang M-X et al. (2006). “Mediterranean
diet and risk for Alzheimer’s disease.” Annals of Neurology,
59:912-921.
80
Lindsay J, Laurin D, Verreault R et al. (2002). “Risk factors
for Alzheimer’s disease: A prospective analysis from the
Canadian Study of health and aging”. American Journal of
Epidemiology, 156(5):445-453.
81
Singh-Manoux A, Richards M and Marmot M. (2003).
“Leisure activities and cognitive function in middle age:
evidence from the Whitehall II study.” Journal of Epidemiology
and Community Health. 57(11);907-913.
82
Hernán M, Chen H, Schwarzschild MA et al. (2003). “Alcohol
consumption and incidence of Parkinson’s Disease”. Annals
of Neurology, 54:170-175.
83
Paganini-Hill A. (2001). “Risk factors for Parkinson’s disease:
the Leisure World Cohort Study”. Neuro-epidemiology,
20:118-124.
84
Leitzmann MF, Giovannucci EL, Stampfer MJ et al. (1999).
“Prospective study of alcohol consumption patterns in relation
to symptomatic gallstone disease in men”. Alcoholism:
Clinical and Experimental Research, 23(5):835-841.
85
Meister KA, Whelan EM and Kava R. (2000). “The health effects
of moderate alcohol intake in humans: An epidemiologic
review”. Critical Reviews in Clinical Laboratory Sciences,
37(3):261-296.
86
Peele S and Brodsky A. (2000). “Exploring psychological
benefits associated with moderate alcohol use: A necessary
corrective to assessments of drinking outcomes?”. Drug
and Alcohol Dependence, 60:221-247.
87
Stranges S, Notaro J, Freudenheim JL et al. (2006). “Alcohol
drinking pattern and subjective health in a population-based
study”. Addiction, 101:1265-1276.
88
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
33
Aan het Rot M, Russell JJ, Moskowitz S and Young SN
(2008). “Alcohol in context: Findings from event-contingent
recording studies of everyday social interactions”. Alcoholism: Clinical and Experimental Research 32(3);459-471.
89
Wannamethee G and Shaper AG (1991). “Self Assessment of
health status and mortality in middle-aged British men”. Int
J Epidemiol, 20:239-245.
90
French MT and Zavala SK (2007). “The health benefits of
moderate drinking revisited: Alcohol use and self-reported
health status”. American Journal of Health Promotion,
21(6):484-491.
91
Guallar-Castillón P, Rodríguez-Artalejo F, Díez Gañán L et al.
(2001). “Consumption of alcoholic beverages and subjective
health in Spain”. Journal of Epidemiology and Community
Health, 55:648-652.
92
93
http://www.euro.who.int/document/hea/eactagepolframe.pdf
Mukumal KJ, Chung H, Jenny NS et al. (2006). “Alcohol
consumption and the risk of coronary heart disease in older
adults: The Cardiovascular Health Study”. Journal of the
American Geriatrics Society, 54(1):30-37.
94
Byles J, Young A, Furuya H and Parkinson L (2006). “A drink
to healthy aging: The association between older women’s
use of alcohol and their health-related quality of life”. Journal
of the American Geriatric Society, 54(9):1341-1347.
95
World Cancer Research Fund / American Institute for
Cancer Research. “Food, Nutrition, Physical Activity, and the
Prevention of Cancer: a Global Perspective.” (2007).Washington
DC: AICR. http://www.dietandcancerreport.org/?p=er
96
Collaborative group on hormonal factors in breast cancer.
(2002). “Alcohol, tobacco and breast cancer - collaborative
reanalysis of individual data from 53 epidemiological
studies, including 58 515 women with breast cancer and 95
067 women without the disease”. British Journal of Cancer,
87: 1234-1245.
97
Sugie T, Imatou T, Miyazaki M and Une H (2005). “The effect
of alcoholic beverage type on hyperuricemia in Japanese
male office workers”. Journal of Epidemiology, 15(2):41-47.
98
99
Bofetta P and Hashibe M. (2006). “Alcohol and cancer”.
Lancet Oncology, 7:149-156.
http://www.cancercode.org/code.htm, Europe Against Cancer
programme of the European Community, 2003.
100
Bebb HT, Hauser HB, Witschi JC et al. (1971). “Calorie and
nutrient contribution of alcoholic beverages to the usual
diets of 155 adults”. American Journal Clinical Nutrition,
24(9):1042-1052.
Bassus S, Mahnel R, Scholz T et al. (2004). “Effect of dealcoholized beer (Bitburger Drive) consumption on hemostasis
in humans”. Alcohol Clin Exp Res, 28(5):786-791.
105
Bamforth CW. (2002). “Nutritional aspects of beer – a review”.
Nutrition Research, 22:227-237.
106
Wilson TA, Nicolosi RJ, Delaney B et al. (2004). “Reduced
and high molecular weight barley beta-glucans decrease
plasma total and non-HDL-cholesterol in hypercholesterolemic Syrian golden hamsters”. Journal of Nutrition, 134
(10):2617-2622.
107
Shimizu C, Kihara M Aoe S et al. (2008). “Effect of high
ß-glucan barley on serum cholesterol concentrations and
visceral fat area in Japanese men – A randomised, doubleblinded, placebo- controlled trial”. Plant Foods Human
Nutrition, 63;21-25.
108
Murray LJ, Lane AJ, Harvey IM et al. (2002). “Inverse
relationship between alcohol consumption and active
Helicobacter pylori infection: the Bristol Helicobacter project”.
American Journal of Gastroenterology, 97(11):2750-2755.
109
Shahidi F and Naczk M. (1995). “Food Phenolics; sources,
chemistry, effects, applications”. Technomic Publishing Co,
Lancaster Basel. Chapter 5:128.
110
111
112
Brenner H, Rothenbacher D, Bode G et al. (2001). “Coronary
heart disease risk reduction in a predominantly beer-drinking
population”. Epidemiology, 12(4): 390-395.
Winkler C, Wirleitner B, Schroecksnadel K et al. (2006). “Beer
down-regulated activated peripheral blood mononuclear
cells in vitro”.Int. immunopharmacol., 6:390-395.
103
Bourne L, Paganga G, Baxter D et al. (2000). “Absorption of
ferulic acid from low alcohol beer”. Free Radical Research,
32(3):273-280.
104
Nardini M, Natella F, Saccini C and Ghiselli A, (2006).
“Phenolic acids from beer are absorbed and extensively metabolized in humans”. J. Nutritional Biochemistry,17:14-22.
Vinson JA, Mandarano M, Hirst M et al. (2003). “Phenol
antioxidant quantity and quality in foods: Beers and the effect
of two types of beer on an animal model of atherosclerosis”.
Journal of Food Chemistry, 51:5528-5533.
113
Pignatelli P, Pulcinelli FM, Celestini A et al. (2000). “The
flavonoids quercetin and catechin synergistically inhibit
platelet function by antagonizing the intracellular production
of hydrogen peroxide”. American Journal of Clinical Nutrition,
72:1150-1155.
114
Tagashira M, Watanabe M and Uemitsu N (1995). “Antioxidative activity of hop bitter acids and their analogues”.
Bioscience, Biotechnology, Biochemistry, 59(4):740-742.
115
116
101
102
Suter PM. (2001). “Alcohol and mortality: if you drink,
do not forget fruits and vegetables”. Nutrition Reviews,
59(9):293-297.
Romeo J, Díaz L, González-Goss M, Wärnberg J and Marcos A. (2006). “Contribución a la ingesta de macro y micronutrients que ejerce un consumo moderado de cerveza”.
Nutr. Hosp., 21(1): 84-91.
Van der Gaag MS, Ubbink JB, Sillanaukee P, Nikkari S and
Hendriks FS (2000). “Effect of consumption of red wine,
spirits and beer on serum homocysteine”. Lancet, 355:1522.
117
Jacques PF, Bostom AG, Wilson PWF et al. (2001). “Determinants of plasma total homocysteine concentration in the
Framingham Offspring cohort”. American Journal of Clinical
Nutrition, 73:613-621.
118
Ubbink JB, Fehily AM, Pickering J et al. (1998). “Homocysteine
and ischaemic heart disease in the Caerphilly cohort”.
Atherosclerosis, 140(2):349-356.
119
Referințe
34
Mennen LI, de Courcy GP, Guilland C-C et al. (2003).
“Relation between homocysteine concentrations and the
consumption of different types of alcoholic beverages: the
French supplementation with antioxidant vitamins and
minerals study”. American Journal of Clinical Nutrition,
78:334-338.
120
Mayer Jr. O, Simon J and Rosolová H. (2001). “A population
study of the influence of beer consumption on folate and
homocysteine concentrations”. European Journal of Clinical
Nutrition, 55(7):605-609.
121
122
Husemoen LLN, Thomsen TF, Fenger M and Jørgensen T
(2004). “Effect of lifestyle factors on plasma total homocysteine concentrations in relation to MTHFR(C677T)
genotype”. Inter99(7). European J. Clinical Nutrition,
58:1142-1150.
Hirvonen T, Pietinen P, Virtanen M et al. (1999). “Nutrient
intake and use of beverages and the risk of kidney stones
among male smokers”. American Journal of Epidemiology,
150(2):187-194.
123
Powell JJ, McNaughton SA, Jugdaohsingh R et al. (2005). “A
provisional database for the silicon content of foods in the
United Kingdom”. British J. of Nutrition, 94: 804-812.
124
Sripanyakorn S, Jugdaohsingh R, Elliot H, Walker C, Mehta P,
Shoukru S, Thompson RPH and Powell JJ (2004). “The silicon
content of beer and its bioavailability in healthy volunteers”.
British Journal of Nutrition, 91(3):1-8.
125
Jugdaohsingh R, Anderson SHC, Tucker K, Elliot H, Keil DP,
Thompson RPH and Powell JJ (2002) “Dietary silicon intake
and absorption”. American Journal of Clinical Nutrition, 75:
887-893.
126
Bellia JP, Birchall JD and Roberts NB (1994). “Beer: a dietary
source of silicon”. Lancet, 343:235.
127
Sripanyakorn S, Jugdaohsingh R, Thompson RPH and
Powell JJ (2005). “Dietary silicon and bone health”. British
Nutrition Bulletin, 30 222-230.
128
Refitt DM, Ogstin N, Jugdaohsingh R, Cheung HFJ, Evans
BAJ, Thompson RPH, Powell JJ and Hampson GN (2003).
“Orthosilicic acid stimulates collagen type I synthesis and
osteoblastic differentiation in human osteoblast-like cells in
vitro”. Bone, 32:127-135.
129
Rico H, Gallego-Lago JL, Hernández ER et al. (2000). “Effect
of Silicon supplement on osteopenia induced by ovariectomy
in rats”. Calcified Tissue International, 66(1):53-55.
130
Eisinger J and Clairet D. (1993). “Effects of silicon, fluoride,
etidronate and magnesium on bone mineral density: a
retrospective study”. Magnesium Research, 6(3):247-249.
131
González-Muñoz MJ, Peña A and Meseguer I, (2008). “Role of
beer as a possible protective factor in preventing Alzheimer’s
disease”. Food and Chemical Toxicology, 46(10:49-56.
132
Gerhauser C, Alt A, Heiss E et al. (2002). “Cancer chemopreventive activity of xanthohumol, a natural product derived
from hop”. Molecular Cancer Therapeutics, 1:959-969.
133
Dell’Eva R, Ambrosini C, Vannini N et al (2007). “AKT/NF-kB
Inhibitor Xanthohumol targets cell growth and angiogenesis
in hematologic malignancies”. Cancer, 110(9):2007-2011.
134
Yajima H, Ikeshima E, Shiraki M (2004). “Isohumulones, bitter
acids derived from hops, activate both peroxisome proliferatoractivated receptor (PPAR) alpha and gamma and reduce
insulin resistance”. J. Biol Chem, 279(32):33456-33462.
135
Miura Y, Hosono M, Oyamada C, et al. (2005). “Dietary
isohumulones, the bitter components of beer, raise plasma
HDL-cholesterol levels and reduce liver cholesterol and
triaclyglycerol contents similar to PPAR-alpha activations
in CL57BL/6 mice”. British Journal of Nutrition 93: 559-567.
136
Yang JY, Della-Fera MA, Rayalam S and Baile CA (2007).
“Effect of xanthohumol and isoxanthohumol on 3T3-L1 cell
apoptosis and adipogenesis”. Apoptosis, 12:1953-1963.
137
138
Nookandeh A, Frank N, Steiner F et al. (2004). “Xanthohumol metabolites in faeces of rats”. Phytochemistry,
65(5):561-579.
Possemiers S, Bolca S, Grootaert C et al. (2006). “The
prenylflavonoid isoxanthohumol from hops (Humulus
lupulus L.) is activated into the potent phytoestrogen 8-Prenylnaringenin in vitro and in the human intestine”. Journal
of Nutrition, 136:1862-1867.
139
Pryer JA, Nichols R, Elliot P et al. (2001). “Dietary patterns
among a national random sample of British adults”. Journal
of Epidemiology and Community Health, 55:29-37.
140
Bobak M, Skodova Z and Marmot M. (2003). “Beer and
Obesity: a cross-sectional study”. European Journal of
Clinical Nutrition, 57:1250-1253.
141
142
Walker C and Kavangh T. (2006). “The obesity debate- where
does beer fit in?” Proceedings of the Convention of the
Institute of Brewing and Distilling. (Asia Pacific Section.),
Hobart, 12pp.
Efectele
consumului moderat de bere
Ediția a 4-a
2008
Efectele
consumului moderat de bere
www.berariiromaniei.ro
Ediția a 4-a
2008