Lorena Elena Melit, Oana Marginean, Duicu Carmen, Cristina

CASE STUDIES
8
A RARE CASE OF HUNTER SYNDROME –
CASE REPORT
Lorena Elena Melit, Oana Marginean, Duicu Carmen, Cristina Campean,
Maria Oana Marginean
Paediatric Clinic, University of Medicine and Pharmacy Tg. Mureş, Romania
ABSTRACT
Mucopolysaccharidoses (MPSs) are a group of rare genetic disorders within the larger family of lysosomal
diseases. MPSs disorders are caused by a deficiency in the activity of a specific lysosomal enzyme required for
the degradation of glycosaminoglycans (GAGs). MPS type II, also called Hunter syndrome consists in a deficiency of an enzyme, iduronate-2-sulphatase.
We present a rare case of Hunter syndrome with atypical presentation. It is a case about a boy of 2.7 year old
who presented to the Paediatric Clinic with symptoms of a respiratory tract infection and a history of frequent
ear infections and respiratory tract infections. His clinical examination showed the following abnormalities: high
stature, moderately overweight, facial dismorphism (coarse facial features, prominent forehead, a depressed
nasal bridge), small stubby fingers with flexion of distal interphalangeal joints, joint stiffness, protruding abdomen with umbilical hernia, hepatomegaly and splenomegaly, and also mild mental retardation.
The clinical aspect was suggestive for MPS type I, II or VII. Dosage of enzymes with role in mucopolysaccharide
lysosomal metabolism revealed low levels of iduronate-2-sulphatase, changes that bent for MPS type II. Enzymatic diagnosis was confirmed by molecular DNA analysis that showed a hemizygote mutation of iduronate2-sulphatase gene in intron 3 (c.419-2A > G). Enzyme replacement therapy with recombinant human iduronate2-sulfatase (Elaprase®) was started.
The evolution of the case after almost two years of treatment with Elaprase is favorably, without loss of neurological acquisitions.
Keywords: Hunter syndrome, child
INTRODUCTION
Mucopolysaccharidosis type II or Hunter syndrome is a lysosomal storage, which results from
the deficiency of the enzyme called iduronate2-sulphatase (IDS). This syndrome is genetically
inherited, having X-linked recessive inheritance,
and it consists in a homozygote mutation of the IDS
gene, located on the chromosome Xq28, thus leading to the affliction of the synthesized protein.
This enzyme being responsible for the degradation
of heparan and dermatan sulphate, its absence will
lead in the case of afflicted patients to the accumulation of these substances in different tissues, determining in this way also the clinical picture of this
disease (1,2). The clinical picture of this syndrome
includes cardio-vascular signs and symptoms, as
the involvement as myocardium and the valve
thickening; neuro-psychiatric disorders: behavioral
disorders, cervical myelopathy, hydrocephaly,
mental retardation, acquisitions regression, seizures and deglutition difficulties; digestive signs
and symptoms: diarrhea, hepatosplenomegaly; year
involvement: recurrent medium otitis, deafness;
eye involvement, meaning retinal dystrophy; muscle and bones disorders: atlanto-axial instability,
carpal tunnel syndrome, facial dysmorphism, degenerative hip dysplasia, disostosis multiplex, hernias, joint contractions, kyphosis and macrocephaly; and also respiratory symptoms: obstructive
sleep apnea, restrictive pneumopathy, obstruction
of the upper airways (3-7). Though the diagnosis of
this disease is mainly a clinical one, its confirmation supposes also many paraclinical investigations
(blood tests, X-rays, CT, MRI, DEXA, EKG, ecocardiography, neurological consult, ear-nose-throat
Coresponding author:
Mărginean Oana – Departament of Pediatrics, University of Medicine and Pharmacy Targu Mures, 38 Gh. Marinescu St., 540139,
Targu Mures, Romania
E-mail: [email protected]
38
REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIV, NR. 1, AN 2015
REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIV, NR. 1, AN 2015
specialist consult, ophthalmologist consult), and
not ultimately, the molecular analysis of the IDS
gene, with major importance. The specific treatement of mucopolysaccharidosis type II is just a
substitutive one, without being curative, and it consists in the administration of the enzyme iduronate2-sulphatase.
Throughout the presentation of this case, we
want to underline the atypical clinical picture of
this patient, with mild mental retardation without
corneal impairment, respectively the diagnosis and
treatment problems raised by this case.
CASE PRESENTATION
A 2 years and 7 months old boy presented at the
Pediatrics Clinic from Targu Mures, with a history
of multiple infections of the upper airways and frequent otitis.
The pathological elements of the clinical examination were: high stature (SDS+3.46), moderate
overweight (+25.97%), short neck, facial dysmorphism, prominent forehead, depressed nasal bridge,
small, stubby fingers, with the flexion of distal interphalangeal joints, joint stiffness, distended abdomen, with umbilical hernia, hepatosplenomegaly,
mild mental retardation.
a
c
b
d
FIGURE 1. a, b, c, d: Physical features characteristic for
Hunter syndrome in the presented case
39
The clinical picture of this patient was suggestive for mucopolysaccharidosis type I, II or VII,
reason for which there were performed paraclinical
investigation for elucidating the diagnosis. Thus
the enzyme dosage consisted in: Cl. Mainz plasma
iduronate sulpahatase with a value of 6.7986 nM/
ml/24h (normal values: 300-800 nM/ml/24h) and
Cl. Rostock plasma iduronate sulphatase with a
value of 1.3 μmol/l/h (normal values ≥ 2). The molecular analysis of IDS gene revealed a homozygote mutation of intron 3 (c.419-2A>G). Thus the
diagnosis of type II mucopolysaccharidosis was
confirmed. The only pathological element pointed
out by the biochemical and hematological blood
tests was the value og IgA, which was 0 mg/dl.
There were also performed multiple X-rays, meaning: fist and hand X-ray, which showed proper
bone age for 2 years and faced methaphises; thoracal X-ray was without pleuro-pulmonar modifications, without pathological modifications of the
heart, with slimmer costal arcs at the costo-vertebral joints; spinal column radiography underlined a
tendency for lordosis, lumbar vertebral bodies with
anterior aspect of beak; pelvic X-ray with the following pathological aspects: ‘chalice’ shaped pelvis, with iliac bones bigger than the ischio-pubic
ones, horizontal cotiloid brown, deformed, bent for
bilateral coxo-femoral contortion, more expressed
on the left, bilateral coxa valga; and finally the
X-ray of the forearm and hand showed forearm
bones with shorter diaphises, carpal bones with
angled diaphisis, distal phalanges in flexion. Thus
all this radiological elements were suggestive type
II mucopolysaccharidosis. Ultrasonographic examinations, meaning echocardiography and abdominal ultrasound revealed first degree aortic insufficiency, first degree mitral insufficiency, mild
ventricular hypertrophy and mild hepato-splenomegaly. The consult at the ophthalmologist with
bottom eye examination pointed out a contracted
papilla, with a small central excoriation of the right
eye, normal caliber vessels, free macula, without
reflex, thin retina with the visibility of the choroidian array. There was also performed a consult at the
ear-nose-throat specialist, but without any pathological elements. The neurologist and psychiatrist
specialist established the diagnosis of mild mental
retardation.
Our diagnosis of type II mucopolysaccharidosis
was sustained by the clinical picture, the paraclinical investigations and confirmed by the genetic test.
Once we established the diagnosis, the substitutive enzyme treatment with Elaprase was initiated
(the purified form of iduronate-2-sulphatase) at a
40
REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIV, NR. 1, AN 2015
FIGURE 2. a, b. Hepatomegaly and splenomegaly highlighted ultrasound
dose of 0.5 mg/kg/dose/week, which is administered weekly in the Pediatrics Clinic I of Emergency Clinical County Hospital of Târgu-Mures. The
evolution of this case after 2 years from the diagnosis is a stationary one, but unfortunately the prognosis of this case is unfavorable, because this disease is without curative treatment, and the
substitutive treatment was initiated late, after the
settlement of the neuro-psychiatric retardation and
after the appearance of the behavioral disorders.
DISCUSSIONS
Mucopolysaccharidoses represent a group of
rare genetic disorders, that belong to the great family of the lysosomal storage disorders. There described 11 types of mucopolysaccharidoses, each
of them consisting in a specific enzyme deficiency
for the degradation of glicozaminoglicans, named
also mucopolysaccharidosis, leading in this way to
the accumulation of those in the tissues, and as a
result to progressive and permanent cellular death,
reducing the length of life (8,9). Type II mucopolysaccharidosis is named also Hunter syndrome after
the name of the Canadian physician, Charles Hunter,
who in the year 1917, described a rare disease in
two brothers (3,4). This syndrome is one the most
frequent mucopolysaccharidosis, with a prevalence
of one at 170.000 male new-borns, the presented
patient in our case being also a male. In Romania
there are 8 cases diagnosed with Hunter syndrome,
the one presented by us being the seventh one.
There are two forms of type II mucopolysaccharidosis, a mild one and a severe one, classified depending on the impairment of the central nervous
system (7). Thus, in the severe form, the death appears usually in the second decade of age, and the
main causes are represented by the upper airway
obstruction or by the cardiac insufficiency (6), this
is why the early acknowledgement of the airways
impairment is very important in patients with Hunter syndrome, and it can guide the treatment (10).
Regarding the cardiac affliction, the absence of abnormal precordial sounds does not rule out the cardiopathy, thus the echocardiography ant the electrocardiogram are the key methods in diagnosing
this disorder (11). In mild forms, the patients do not
usually present the impairment of the central nervous system, or if it exist, this is minor, otherwise
the organic manifestations became very severe until the adulthood, leading to psychological problems or difficult adaptation in the society (12). According to the clinical picture, our patient was
classified as having the mild form of this syndrome,
but with a not very good prognosis because the substitutive treatment was initiated late, after the appearance of neurological and psychiatric retardation.
The enzyme substitutive therapy with human recombinant iduronate-2-sulphatase, would lead to
reducing the volume of liver and spleen (13), and
also to the improvement of the respiratory and motor functions (14,15). Though the enzyme substitutive treatment is a specific one, the psysician must
also pay attentios to the supportive treatment in this
patients case because the complications of this pathology are plenty and diverse.
CONCLUSIONS
Mucopolysaccharidoses are multisistemic disorders, for whom diagnosis and management being
needed a multidisciplinary team, meaning a pediatrician or internal medicine specialist, a radiologist,
a genetician, an ear-nose-throat specialist, an ophthalmologist, a neurologist, and in particular extreme cases even a surgeon and an intensive care
specialist. The early diagnosis, and respectively,
the treatment initiated as soon as possible, are recommended for preventing the evolution of this dis-
REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIV, NR. 1, AN 2015
order and the appearance of the complications.
Even though Hunter syndrome, as al mucopolysaccharidoses, does not benefit nowadays from a cura-
41
tive treatment, the improvement of life quality of
this patients, must be accounted between the main
objectived of this rare genetic disorder.
REFERENCES
1. Peining L., Bellows A.B., Thompson J.N. Molecular basis of
iduronate-2-sulfatase gene mutations in patients with
mucopolysaccharidosis type II (Hunter syndrome). J Med Genet 1999;
36:21-27.
2. Burruss D.M., Wood T.C., Espinoza L. et al. Severe Hunter
Syndrome (Mucopolysaccharidosis II) Phenotype Secondary to Large
Deletion in the X Chromosome Encompassing IDS, FMR1, and AFF2
(FMR2). J Child Neurol 2012; 27:786-790.
3. Wraith J.E., Scarpa M., Beck M. et al. Mucopolysaccharidosis Type
II (Hunter Syndrome): A clinical review and recommendations for
treatment in the era of enzyme replacement therapy. Eur J Pediatr
2008; 167:267-77.
4. Martin R., Beck M., Eng C., Giugliani R. et al. Recognition and
diagnosis of mucopolysaccharidosis II (Hynter syndrome). Pediatrics
2008; 121:377-86.
5. Kliegman R.M., Behrman R.E., Jenson H.B., Stanton F.B. Nelson
Textbook of Pediatrics, 18th ed, vol 1. Philadelphia: Saunders, 2007.
6. Tuschl K., Gal A., Paschke E. et al. Mucopolysaccharidosis Type II
in females: Case report and review of literature. Pediatr Neurol 2005;
32:270-2.
7. Shah G.S., Mahal T., Sharma S. Atypycal clinical presentation of
mucopolysaccharidosis type II (Hunter syndrome): A case report.
J Med Case Reports 2010;4:154.
8. Gajula P., Ramalingam K., Bhadrashetty D. A rare case of
mucopolysaccharidosis: Hunter sydrome. J Nat Sci Biol Med 2012;
3:97-100.
9. Burton B.K., Giugliani R. Diagnosing Hunter syndrome in pediatric
practice: practical considerations and common pitfalls. Eur J Pediatr
2012; 171:631-639.
10. Yeung A.H., Cowan M.J., Horn B., Rosbe K.W. Airway Management
in Children With Mucopolysaccharidoses. Arch Otolaryngol Head
Neck Surg 2009; 135:73-79.
11. Braunlin E.A., Harmatz P.R., Scarpa M. et al. Cardiac disease in
patients woth mucopolysaccharidosis: presentation, diagnosis and
management. J Inherit Metab Dis 2011; 34:1183-97.
12. Kuratsubo I., Suzuki Y., Orii K.O. et al. Psychological status of
patients with mucopolysaccharidosis type II and their parents.
Pediatrics International 2009; 51:41-47.
13. Muenzer J., Beck M., Gugliani R. et al. Idursulfase treatment of
Hunter syndrome in children younger than 6 years: Results from the
Hunter Outcome Survey. Genet Med 2011; 13:102-109.
14. Muenzer J., Wraith J.E., Beck M. et al. A phase II/III clinical study of
enzyme replacement therapy with idursulfase in
mucopolysaccharidosis II (Hunter syndrome). Genet Med 2006;
8:465-73.
15. Muenzer J., Gucsavas-Calikoglu M., McCandless S. et al. A phase
I/II clinical trial of enzyme replacement therapy woth idursulfase in
mucopolysaccharidosis II (Hunter syndrome). Mol Genet Metab 2007;
90:329-37.
PREZENTĂRI DE CAZ
8
UN CAZ RAR DE SINDROM HUNTER –
PREZENTARE DE CAZ
Lorena Elena Meliţ, Oana Mărginean, Duicu Carmen, Cristina Câmpean,
Maria Oana Mărginean
Universitatea de Medicină şi Farmacie, Târgu-Mureş
REZUMAT
Mucopolizaharidozele (MPZ) sunt un grup de boli genetice rare din marea familie de boli lizozomale. Tulburările
(MPZ) sunt cauzate de o deficienţă în activitatea unei enzime lizozomale specifice necesare pentru degradarea
glicozaminoglicanilor (GAG). MPZ tip II, numită şi sindromul Hunter, constă dintr-un deficit al unei enzime,
iduronat-2-sulfataza.
Vă prezentăm un caz rar de sindrom Hunter cu prezentare atipică. Este vorba despre un băiat de 2,7 ani, care
s-a prezentat la Clinica Pediatrie I cu simptome de infecţie a tractului respirator, cu antecedente de multiple
infecţii ale otice şi respiratorii. Examenul clinic e evidenţiat: statură mare, moderat supraponderal, dismorfism
facial (caracteristici faciale grosiere, frunte proeminentă, nas lărgit şi deprimat), degete mici butucănoase, cu
flexie a articulaţiilor interfalangiene distale, rigiditate articulară, abdomen proeminent cu hernie ombilicală,
hepatomegalie şi splenomegalie, precum şi uşor retard mental. Aspectul clinic a fost sugestiv pentru MPZ tip I,
II sau VII. Dozarea enzimelor cu rol în metabolismul mucopolizaharidelor lizozomale a relevat un nivel scăzut
al iduronat-2-sulfatazei, modificari caracteristice pentru MPZ tip II. Diagnosticul enzimatic a fost confirmat prin
analiza ADN-ului molecular care a arătat o mutaţie a genei hemizigote iduronate-2-sulfatazei la nivelul intronului
3 (c.419-2A>G). S-a instituit terapia de substituţie enzimatică genetic recombinată de iduronat-2-sulfatază
(Elaprase®).
Evoluţia cazului, după aproape doi ani de tratament cu Elaprase este favorabil, fără pierderi ale achiziţiilor
neurologice.
Cuvinte cheie: sindrom Hunter, copil
INTRODUCERE
Mucopolizaharidoza de tip II sau sindromul
Hunter este o boală de stocare lizozomală, care
rezultă din deficienţa enzimei iduronat-2-sulfatază
(IDS). Acest sindrom se transmite genetic, după
modelul X-linkat recesiv şi constă într-o mutaţie
homozigotă a genei IDS localizată pe cromozomul
Xq28, ducând astfel la compromiterea proteinei
sintetizate. Această enzimă fiind responsabilă de
degradarea heparan şi dermatan sulfatului, absenţa
sa va duce în cazul pacienţilor afectaţi la acumularea
acestora în diferite ţesuturi, determinând astfel şi
trăsăturile clinice ale acestei boli (1,2). Tabloul clinic al acestui sindrom include semne şi simptome
cardiovasculare, precum afecarea miocardului şi
îngroşare valvulară; afectare neuropsihică: tulburări
de comportament, mielopatie cervicală, hidrocefalie, retard mintal, regresia achiziţiilor, convulsii
şi dificultăţi de deglutiţie; semne şi simptome digestive: diaree, hepatosplenomegalie; afectare otică:
otite medii recurente, pierderea auzului; oculară, şi
anume distrofie retiniană; semne şi simptome musculo-scheletale: instabilitate atlanto-axială, sindrom
de tunel carpian, dismorfism facial, displazie degenerativă de şold, disostoză multiplex, hernii, contracturi articulare, cifoză şi macrocefalie; şi de asemenea, simptome respiratorii: apnee obstructivă de
somn, pneumopatie restrictivă, obstrucţia căilor
aeriene superioare (3-7). Deşi diagnosticul acestei
boli este predominant unul clinic, confimarea lui
presupune, de asemenea, mai multe investigaţii paraclinice (analize de sânge, radiografii, CT, IRM,
DEXA, EKG, ecocardiografie, consult neurologic,
consult ORL, consult oftalmologic), şi nu în ultimul rând, analiza moleculară a genei IDS, cu importanţă majoră. Tratamentul specific al mucopolizaharidozei de tip II este doar unul substitutiv,
Adresa de corespondenţă:
Oana Mărginean, Departamentul de Pediatrie, Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, Str. Gh. Marinescu nr. 38, 540139,
Târgu-Mureş
E-mail: [email protected]
74
REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIV, NR. 1, AN 2015
REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIV, NR. 1, AN 2015
fără a fi curativ, şi constă în administrarea enzimei
iduronat-2-sulfatază.
Prin prezentarea acestui caz, dorim să subliniem
trăsăturile clinice atipice ale acestui pacient, cu
retard mental uşor şi fără afectare corneană, respectiv problemele de diagnostic şi tratament pe
care le ridică acest caz.
PREZENTARE DE CAZ
Un copil de 2 ani şi 7 luni s-a prezentat la Clinica
Pediatrie din Târgu-Mureş, cu multiple infecţii
acute de căi aeriene superioare şi otite frecvente în
antecedente.
Elementele patologice întâlnite pe parcursul
examenului obiectiv au fost: statură înaltă (SDS +
3,46), supraponderalitate moderată (+25,97%), gât
scurt, dismorfism facial, frunte proeminentă, piramida nazală turtită, degete mici, groase, cu flexia
articulaţiilor interfalangiene distale, redoare articulară, abdomen peste planul xifo-pubian, cu hernie
ombilicală, hepato-splenomegalie, retard mintal
uşor.
a
c
b
d
FIGURA 1. a, b, c, d. Trăsături fizice caracteristice pentru
sindromul Hunter la cazul prezentat
75
Tabloul clinic al acestui pacient a fost sugestiv
pentru mucopolizaharidoză tip I, II sau VII, motiv
pentru care au fost efectuate investigaţii paraclinice
pentru elucidarea diagnosticului. Astfel dozajul enzimatic a constat în: Cl. Mainz iduronat sulfataza
plasmatică cu o valoare de 6,7986 nM/ml/24h (valori de referinţă: 300-800 nM/ml/24h) şi Cl. Rostock
iduronat sulfataza plasmatică cu valoare de 1,3
μmol/l/h (valori de referinţă ≥ 2). Analiza moleculară a genei iduronat sulfatază a arătat o mutaţie
homozigotă la nivelul intronului 3 (c.419-2ª>G).
Astfel diagnosticul de mucopolizaharidoză tip II a
fost confirmat. Singurul element patologic evidenţiat de analizele biochimice şi hematologice de laborator a fost o valoare a imunoglobulinei A de
0 mg/dl. Au fost efectuate, de asemenea, multiple
radiografii, şi anume: radiografia mâinii şi a articulaţiei a arătat o vârstă osoasă adecvată pentru 2 ani
şi metafize faţetate; radiografia toracică a fost fără
modificări pleuro-pulmonare, fără modificări patologice ale cordului, cu arcuri costale mai subţiri la
nivelul articulaţiilor costo-vertebrale; radiografia
coloanei vertebrale a subliniat o tendinţă spre lordoză, corpi vertebrali lombari cu aspect anterior de
cioc; radiografia pelvisului cu următoarele aspecte
patologice: pelvis în formă de „cupă“, cu oasele
iliace mai dezvoltate decât cele ischio-pubiene,
sprânceană cotiloidă orizontală, deformată, cu tendinţă de răsucire coxo-femurală bilaterală, mai evidentă pe stânga, coxa valga bilateral; iar radiografia
antebraţului şi a mâinii a arătat oasele antebraţului
cu diafize mai scurte, oasele carpiene cu diafiză angulară, falangele distale în flexie. Astfel toate aceste
elemente radiologice au fost sugestive pentru mucopolizaharidoză tip II. Examinările ultrasonografice, şi anume ecocardiografia şi ecografia abdominală au evidenţiat insuficienţă aortică grad I,
insuficienţă mitrală grad I, hipetrofie ventriculară
uşoară şi uşoară hepato-splenomegalie. Consultul
oftalmologic cu fund de ochi a pus în evidenţă o
papilă contractată, cu excoriaţie centrală mică a
ochiului drept, vase de calibru normal, macula
liberă, fără reflex, retină subţire cu vizibilitatea reţelei coroidiene. A fost efectuat de asemenea un
consult ORL, care însă a fost fără elemente patologice. Medicul specialist neurolog psihiatru pediatru a stabilit diagnosticul de retard mental uşor.
Diagnosticul nostru de mucopolizaharidoză tip II
a fost susţinut pe baza tabloului clinic, a investigaţiilor paraclinice şi confirmat de testul genetic.
Odată cu stabilirea diagnosticului s-a iniţiat tratamentul cu substitutiv enzimatic cu Elaprase
(forma purificată a enzimei iduronat-2-sulfatază)
cu o doză de 0,5 mg//kg/doză/săptămână, care se
76
REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXIV, NR. 1, AN 2015
a
b
FIGURA 2. a, b. Hepatomegalie şi splenomegalie evidenţiate ecografic
administrează săptămânal în Clinica Pediatrie I a
Spitalului Clinic de Urgenţă Târgu-Mureş. Evoluţia
acestui caz este staţionară, însă cu toate acestea
prognosticul cazului este nefavorabil deoarece
această boală este fără tratament curativ, iar tratamentul substitutiv s-a început tardiv, după ce a s-a
instalat retardul neuro-psihic şi după apariţia tulburărilor comportamentale.
DISCUŢII
Mucopolizaharidozele reprezintă un grup de
boli genetice rare, care aparţin marii familii a bolilor de stocare lizozomală. Au fost descrise 11 tipuri de mucopolizaharidoze, fiecare din ele constând într-o deficienţă a unei enzime specifice de
degradare a glicozaminoglicanilor, numiţi, de asemenea, mucopolizaharide, ducând astfel la acumularea acestora în ţesuturi, şi prin urmare la moarte
celulară progresivă şi permanentă, reducând durata
vieţii (8,9). Mucopolizaharidoza de tip II este numită şi sindrom Hunter după numele medicului
canadian Charles Hunter, care în anul 1917, a
descris o boală rară întâlnită la doi fraţi (3,4). Acest
sindrom este este unul din cele mai frecvente mucopolizaharidoze, cu o prevalenţă de unu la 170.000
de nou-născuţi, de sex masculin, pacientul prezentat
în cazul nostru fiind tot de sex masculin. În România
există 8 cazuri diagnosticate de sindrom Hunter, cel
prezentat de noi fiind al şaptelea. Există două forme
de mucopolizaharidoză de tip II, una uşoară şi una
severă, clasificate în funcţie de afectarea sistemului
nervos central (7). Astfel, în forma severă, moartea
survine de obicei în prima sau a doua decadă de
vârstă, iar principalele cauze sunt reprezentate de
obstrucţia căilor aeriene superioare sau insuficienţa
cardiacă (6), de aceea recunoaşterea promptă a
compromiterii căilor aeriene la pacienţii cu sindrom
Hunter este foarte importantă şi poate ghida tratamentul (10). În ceea ce priveşte afectarea cardiacă,
absenţa suflurilor precordiale nu exclude cardio-
patia, astfel ecocardiografia si electrocardiografia
sunt metodele cheie în diagnosticarea acesteia (11).
În cazul formelor uşoare, pacienţii nu prezintă de
obicei afectarea sistemului nervos central, sau dacă
prezintă, aceasta este minoră, însă manifestările
somatice devin foarte severe până în perioade de
adult, ducând la probleme psihologice sau adaptare
dificilă în societate (12). Conform tabloului clinic,
pacientul nostru a fost încadrat în forma uşoară a
sindromului Hunter, dar cu un prognostic nu foarte
bun deoarece tratamentul substitutiv s-a început
tardiv, după ce a s-a instituit retardul neuro-psihic.
Terapia de substituţie enzimatică cu idurant-2sulfataza umană recombinantă ar duce la reducerea
volumului splinei şi ficatului (13) precum şi la ameliorarea funcţiei respiratorii şi a celei motorii
(14,15). Deşi tratamentul substitutiv enzimatic este
unul specific, trebuie efectuat şi un tratament suportiv în cazul acestor pacienţi deoarece complicaţiile acestei patologii sunt vaste şi diverse.
CONCLUZII
Mucopolizaharidozele sunt boli multisistemice,
pentru diagnosticul şi managementul cărora este,
fiind necesară o echipă multidisciplinară, şi anume
pediatru sau internist, radiolog, genetician, radiolog, specialist ORL, oftalmolog, neurolog, şi în
anumite cazuri extreme chiar chirurg si specialist
de terapie intensivă. Diagnosticul precoce şi respectiv tratamentul substitutiv instituit cât mai
repede posibil, sunt recomandate pentru a preveni
evoluţia bolii şi apariţia complicaţiilor. Cu toate că
sindromul Hunter, ca şi toate mucopolizaharidozele,
nu beneficiază în prezent de un tratament curativ,
îmbunătăţirea calităţii vieţii acestor pacienţi trebuie
să se numere printre principalele obiective ale managementului acestei boli genetice rare.
Notă: A fost obţinut consimţământul informat al
părinţilor pentru publicarea cazului.